5 definiții pentru ironist (adj.)
Explicative DEX
IRONIST, -Ă, ironiști, -ste, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f., adj. (Persoană, scriitor) care cultivă ironia, stilul ironic. 2. Adj. (Rar) Care denotă sau conține o ironie. – Din fr. ironiste.
ironist, ~ă [At: DEX / Pl: ~iști, ~e / E: fr ironiste] 1-2 smf, a (Scriitor) care folosește stilul ironic (2). 3 a (Rar) Care denotă ironie. 4 a (D. o operă literară) Care are un stil ironic (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IRONIST, -Ă, ironiști, -ste, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f., adj. (Persoană, scriitor) care cultivă ironia, stilul ironic. 2. (Rar) Adj. Care denotă ironie. – Din fr. ironiste.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
IRONIST, -Ă I. adj., s. m. f. (persoană, scriitor) care cultivă ironia, stilul ironic. II. adj. care denotă ironie. (< fr. ironiste)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
ironist s. m., adj. m., pl. ironiști; f. sg. ironistă, pl. ironiste
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A6) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
ironist, ironistăadjectiv
- 1. Care cultivă ironia, stilul ironic. DEX '09 DEX '98 MDN '00
- 2. Care denotă sau conține o ironie. DEX '09 MDN '00
etimologie:
- ironiste DEX '09 DEX '98 MDN '00