13 definiții pentru iredent

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

IREDENT, -Ă, iredenți, -te, adj. (Rar) Iredentist (2). – Din it. irredento.

iredent, ~ă a [At: C. PETRESCU, R. DR. 121 / V: (imp) irid~ / Pl: ~nți, ~e / E: it irredento] (Rar) Iredentist (4).

IREDENT, -Ă, iredenți, -te, adj. (Rar) Care aparține iredentismului, privitor la iredentism, care propagă, susține iredentismul; iredentist (2). – Din it. irredento.

IREDENT, -Ă, iredenți, -te, adj. Iredentist.

IREDENT, -Ă adj. (despre un teritoriu, o populație) supus încă dominației străine, nerestituit patriei. (< fr. irredento)

*iredéntă f., pl. e (it. írredenta, adică „Italia irredenta”, Italia nerăscumpărată saŭ neliberată, [provinciile care eraŭ supuse Austriiĭ și Ungariiĭ], d. redimere, redento, lat. redimere, redemptum, a răscumpăra. V. prompt). Societate de iredentiștĭ. – Fals irid-.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

iredent (rar) adj. m., pl. iredenți; f. iredentă, pl. iredente

iredent (rar) adj. m., pl. iredenți; f. iredentă, pl. iredente

iredent adj. m., pl. iredenți; f. sg. iredentă, pl. iredente

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: iredent
iredent adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • iredent
  • iredentul
  • iredentu‑
  • iredentă
  • iredenta
plural
  • iredenți
  • iredenții
  • iredente
  • iredentele
genitiv-dativ singular
  • iredent
  • iredentului
  • iredente
  • iredentei
plural
  • iredenți
  • iredenților
  • iredente
  • iredentelor
vocativ singular
plural
irident
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

iredent, iredentăadjectiv

  • 1. rar Care aparține iredentismului, privitor la iredentism, care propagă, susține iredentismul; iredentist (1.). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: iredentist
  • 2. (Despre un teritoriu, o populație) Supus încă dominației străine, nerestituit patriei. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.