13 definiții pentru intestin (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INTESTÍN2, -Ă, intestini, -e, adj. Care se petrece într-un organism social; intern, lăuntric. Frământări intestine. – Din fr. intestin, lat. intestinus.

intestin2, ~ă a [At: CARAGIALE, O. VII, 23 / Pl: ~i, ~e / E: fr intestin, lat intestinus] (Liv) Intern (1).

INTESTÍN2, -Ă, intestini, -e, adj. (Livr.) Care se produce în interior, care are loc înăuntru; intern, lăuntric. Frământări intestine. – Din fr. intestin, lat. intestinus.

INTESTÍN2, -Ă, intestini, -e, adj. (Livresc, rar) Care se produce în interiorul unui stat, al unui colectiv etc.; lăuntric. Căderea lui Mihai fu semnalul încetării luptelor... din afară și începutul luptelor intestine. HOGAȘ, DR. II 167.

INTESTIN2, -Ă adj. dinăuntru, din interior; intern. (< fr. intestin, lat. intestinus)

INTESTÍN2 ~ă (~i, ~e) livr. Care are loc în interiorul unui organism social; intern. /<fr. intestin, lat. intestinum

intestin a. care e sau se petrece în interior: mațe intestine. ║ n. maț lung cam de 8 ori cât corpul și în care pătrund alimentele după ieșirea lor din stomac: intestinul subțire și cel gros.

*intestín, -ă adj. (lat. intestinus, d. intus, în ăuntru [stînd]). Interior, intern: lupte intestine. S. n., pl. e (lat. intestinus). Anat. Maț, tubu de la stomah pînă la orificiu anal. (El se împarte în supțire și gros. Cel gros se împarte și el în treĭ: cáecum, cólon și réctum). V. digestiune.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

intestín1 adj. m., pl. intestíni; f. intestínă, pl. intestíne

intestín adj. m., pl. intestíni; f. sg. intestínă, pl. intestíne


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

INTESTÍN2, (< fr., lat.) adj. (Livr.) Care se petrece într-un organism social; intern.

Intrare: intestin (adj.)
intestin1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • intestin
  • intestinul
  • intestinu‑
  • intesti
  • intestina
plural
  • intestini
  • intestinii
  • intestine
  • intestinele
genitiv-dativ singular
  • intestin
  • intestinului
  • intestine
  • intestinei
plural
  • intestini
  • intestinilor
  • intestine
  • intestinelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

intestin (adj.)

  • 1. Care se petrece într-un organism social.
    exemple
    • Frământări intestine.
      surse: DEX '09
    • Căderea lui Mihai fu semnalul încetării luptelor... din afară și începutul luptelor intestine. HOGAȘ, DR. II 167.
      surse: DLRLC

etimologie: