opțiuni
  • info

11 definiții pentru interconexiune

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INTERCONEXIUNE, interconexiuni, s. f. 1. Legătură stabilită între mai multe rețele electrice prin intermediul unor linii de transport de energie electrică; interconectare. 2. Ansamblul mijloacelor tehnice necesare pentru realizarea interconexiunii (1) unor sisteme energetice. [Pr.: -xi-u-] – Din fr. interconnexion.

INTERCONEXIUNE, interconexiuni, s. f. 1. Legătură stabilită între mai multe rețele electrice prin intermediul unor linii de transport de energie electrică; interconectare. 2. Ansamblul mijloacelor tehnice necesare pentru realizarea interconexiunii (1) unor sisteme energetice. [Pr.: -xi-u-] – Din fr. interconnexion.

interconexiune sf [At: LEG. EC. PL. 432 / Pl: ~ni / E: fr interconnexion] 1 Conexiune între lucruri sau fenomene. 2 (Teh) Legătură stabilită între rețele electrice prin linii de transport al energiei electrice Si: interconectare (2). 3 Ansamblu al mijloacelor tehnice necesare realizării interconexiunii (2).

INTERCONEXIUNE, interconexiuni, s. f. Legare în paralel a mai multor rețele electrice prin intermediul unei linii de transport de energie electrică.

INTERCONEXIUNE s.f. Sistem de legătură între mai multe rețele electrice, care asigură continuitatea debitului într-o regiune; interconectare. [Cf. fr. interconnexion].

INTERCONEXIUNE s. f. 1. interconectare. 2. ansamblul mijloacelor tehnice necesare pentru realizarea unei legături. (< fr. interconnexion)

interconexiune s. f. 1978 (tehn.) Conectare a numeroase elemente care acționează ca un întreg v. chip (din fr. interconnexion; DMC 1970; DEX, DN3)

INTERCONEXIUNE ~i f. Legătură între mai multe rețele electrice cu ajutorul unor linii transportatoare de energie electrică. [Sil. -xi-u-] /<fr. interconnexion

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

interconexiune (desp. -xi-u-) s. f., g.-d. art. interconexiunii; pl. interconexiuni

interconexiune (-xi-u-) s. f., g.-d. art. interconexiunii; pl. interconexiuni

interconexiune s. f. (sil. -xi-u-) conexiune

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

INTERCONEXIUNE s. interconectare.

Intrare: interconexiune
interconexiune substantiv feminin
  • silabație: -xi-u-ne info
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • interconexiune
  • interconexiunea
plural
  • interconexiuni
  • interconexiunile
genitiv-dativ singular
  • interconexiuni
  • interconexiunii
plural
  • interconexiuni
  • interconexiunilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

interconexiune, interconexiunisubstantiv feminin

  • 1. Legătură stabilită între mai multe rețele electrice prin intermediul unor linii de transport de energie electrică. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: interconectare
  • 2. Ansamblul mijloacelor tehnice necesare pentru realizarea interconexiunii (1.) unor sisteme energetice. DEX '09 DEX '98 MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.