opțiuni
  • info

11 definiții pentru intenționa

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INTENȚIONA, intenționez, vb. I. Tranz. A avea intenția; a plănui, a dori, a proiecta, a avea de gând. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. intentionner. Cf. it. intenzionare.

INTENȚIONA, intenționez, vb. I. Tranz. A avea intenția; a plănui, a dori, a proiecta, a avea de gând. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. intentionner. Cf. it. intenzionare.

intenționa vt [At: C. PETRESCU, CV 106 / Pzi: ~nez / E: fr intentionner, cf it intenzionare] A avea intenția (1) de a face ceva Si: a dori, a plănui, a proiecta.

INTENȚIONA, intenționez, vb. I. Tranz. A avea intenția, a avea de gînd, a plănui. L-ai ajutat indirect să-și facă o carieră... mai bună decît aceea de profesor, cum intenționa el. C. PETRESCU, C. V. 106. – Pronunțat: -ți-o-.

INTENȚIONA vb. I. tr. A avea în intenție, a avea de gînd. [Pron. -ți-o-. / < intenție].

INTENȚIONA vb. tr. a avea în intenție, a plănui, a dori. (< fr. intentionner)

A INTENȚIONA ~ez tranz. A avea în intenție; a proiecta în gând. [Sil. -ți-o-] /<fr. intentionner

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

intenționa (a ~) (desp. -ți-o-) vb., ind. prez. 1 sg. intenționez, 3 intenționează; conj. prez. 1 sg. să intenționez, 3 să intenționeze

intenționa (a ~) (-ți-o-) vb., ind. prez. 3 intenționează

intenționa vb. (sil. -ți-o-), ind. prez. 1 sg. intenționez, 3 sg. și pl. intenționează

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

INTENȚIONA vb. a plănui, a proiecta, a-și propune, a voi, a vrea, (pop.) a chiti, (înv. și reg.) a sfătui, (reg.) a scăpa, (prin Bucov.) a scoposi, (înv.) a așeza, a cugeta, a izvodi, (fig., în Mold. și Transilv.) a cumpăni. (~ să plece la mare.)

INTENȚIONA vb. a plănui, a proiecta, (pop.) a chiti, (înv. și reg.) a sfătui, (reg.) a scăpa, (prin Bucov.) a scoposi, (înv.) a așeza, a cugeta, a izvodi, (fig., în Mold. și Transilv.) a cumpăni. (~ să plece la mare.)

Intrare: intenționa
  • silabație: -ți-o-na info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • intenționa
  • intenționare
  • intenționat
  • intenționatu‑
  • intenționând
  • intenționându‑
 singular plural
  • intenționează
  • intenționați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • intenționez
 (să)
  • intenționez
  • intenționam
  • intenționai
  • intenționasem
a II-a (tu)
  • intenționezi
 (să)
  • intenționezi
  • intenționai
  • intenționași
  • intenționaseși
a III-a (el, ea)
  • intenționează
 (să)
  • intenționeze
  • intenționa
  • intenționă
  • intenționase
plural I (noi)
  • intenționăm
 (să)
  • intenționăm
  • intenționam
  • intenționarăm
  • intenționaserăm
  • intenționasem
a II-a (voi)
  • intenționați
 (să)
  • intenționați
  • intenționați
  • intenționarăți
  • intenționaserăți
  • intenționaseți
a III-a (ei, ele)
  • intenționează
 (să)
  • intenționeze
  • intenționau
  • intenționară
  • intenționaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

intenționa, intenționezverb

  • 1. A avea intenția; a avea de gând. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: dori plănui proiecta
    • format_quote L-ai ajutat indirect să-și facă o carieră... mai bună decît aceea de profesor, cum intenționa el. C. PETRESCU, C. V. 106. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.