INTELIGIBILITATE s. f. Însușirea de a fi inteligibil. – Din fr. intelligibilité.

inteligibilitate sf [At: DN³ / Pl: (rar) ~tăți / E: fr intelligibilité] 1-5 Însușire de a fi inteligibil (1-5).

INTELIGIBILITATE s. f. Însușirea de a fi inteligibil. – Din fr. intelligibilité.

INTELIGIBILITATE s.f. Calitate, caracter al unui lucru inteligibil. [Cf. fr. intelligibilité].

INTELIGIBILITATE s. f. însușirea de a fi inteligibil. (< fr. intelligibilité)

INTELIGIBILITATE f. Caracter inteligibil; comprehensibilitate. [G.-D. inteligibilității] /<fr. intelligibilité

*inteligibilitáte f. (d. inteligibil). Calitatea de a fi inteligibil.

inteligibilitate s. f., g.-d. art. inteligibilității

inteligibilitate s. f., g.-d. art. inteligibilității

inteligibilitate s. f., g.-d. art. inteligibilității

INTELIGIBILITATE s. v. claritate.

INTELIGIBILITATE s. claritate, limpezeală, limpezime, (livr.) limpiditate, (fig.) transparență. (~ celor spuse.)

INTELIGIBILITATE. Subst. Inteligibilitate, accesibilitate, limpezime, limpezeală, limpeziciune (rar), limpiditate (livr.), simplitate, claritate, explicitate, precizie, exactitate, exactitudine; evidență, pregnanță; facilitate. Înțelegere, comprehensiune (livr.), pătrundere (fig.), pricepere. Identificare, recunoaștere, recognițiune (livr.), distingere, descifrare (fig.), decodare, decodaj; explicare, tîlcuire (pop.), explicitare, clarificare, precizare, deslușire, limpezire, lămurire. Adj. Inteligibil, pe înțeles, ușor de înțeles, pe înțelesul tuturor, accesibil, limpede, limpid (livr.), clar, clarisim (livr.), priceput (rar), lămurit, deslușit, transparent (fig.), simplu, comprehensibil (livr.), lizibil, citeț, descifrabil, deslușit, clar ca lumina zilei, precis, exact, fără echivoc, coerent, logic; explicit, vădit, evident, răspicat; penetrabil (fig.), asimilabil (fig.), cognoscibil (fig.); abordabil, explicabil; ușor, facil. Vb. A fi inteligibil, a fi clar, a fi ușor de înțeles, a fi pe înțelesul tuturor, a fi clar ca bună ziua. A înțelege, a pricepe, a asimila, a pătrunde (fig.), a desluși, a pune în lumină, a distinge, a discerne, a vedea clar, a deosebi, a-și da seama de..., a penetra (livr.), a descifra (fig.); a interpreta, a explica, a lămuri, a tîlcui (pop.), a limpezi. A vorbi clar, a vorbi pe înțelesul tuturor, a vorbi la subiect, a se face înțeles. A face (pe cineva) să înțeleagă, a deschide ochii cuiva, a face să priceapă. A pune (a scoate) în evidență; a decoda, a descifra (fig.); a explicita, a preciza. Adv. (În mod) inteligibil, accesibil. Pe înțeles, pe înțelesul tuturor, clar ca bună ziua (ca lumina zilei). Cu exactitate, cu precizie, cu claritate. Fără echivocuri, fără ocolișuri. Răspicat. V. certitudine, claritate, cunoaștere, descoperire, semnificație.