3 definiții pentru infligere
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
INFLIGE, inflig, vb. III. Tranz. (Rar) A pedepsi. – Din fr. infliger.
INFLIGE vb. III. tr. (Rar) A pedepsi. [P.i. inflig. / cf. fr. infliger, lat. infligere].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
inflige vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. inflig
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: infligere
infligere infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
inflige, infligverb
- 1. Pedepsi. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: pedepsi
etimologie:
- infliger DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.