14 definiții pentru infanticid (crimă)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INFANTICÍD, -Ă, infanticizi, -de, adj., s. m. și f., s. n. 1. Adj., s. m. și f. (Părinte) care își ucide propriul copil. 2. S. n. (Jur.) Ucidere a propriului copil; pruncucidere. ♦ Ucidere a unui copil. – Din fr. infanticide, lat. infanticidium.

infanticid, ~ă [At: DA ms / Pl: ~izi, ~e, (2-3) ~uri / E: fr infanticide] 1 a (Liv) Care ucide un copil. 2 sn (Jur) Ucidere a unui copil Si: pruncucidere. 3 sn (Jur) Ucidere a propriului copil Si: pruncucidere.

INFANTICÍD, infanticiduri, s. n. (Jur.) Ucidere a propriului copil; pruncucidere. ♦ Ucidere a unui copil. – Din fr. infanticide, lat. infanticidium.

INFANTICÍD s. n. (Jur. ) Ucidere a propriului copil. V. pruncucidere.

INFANTICÍD s.n. Ucidere a propriului copil nou-născut; pruncucidere. [< fr. infanticide, cf. lat. infans – copil, caedere – a ucide].

INFANTICÍD, -Ă I. adj., s. m. f. (părinte) care își ucide propriul copil nou-născut. II. s. n. pruncucidere. (< fr. infanticide, lat. infanticidum)

INFANTICÍD2 ~e n. Crimă constând în uciderea propriului copil; pruncucidere. /<fr. infanticide, lat. infanticidium

infanticid n. ucidere de copil, mai ales de curând născut. ║ a. cel ce comite asemenea crimă.

*infanticíd, -ă s. și adj. (lat. infanticida, d. infans, copil, și [oc]-cídere, a ucide. V. ucid). Ucigaș de pruncĭ: o mamă infanticidă. S. n., pl. e. Infanticidiŭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!infanticíd2 s. n., pl. infanticíde

infanticíd s. n., pl. infanticíduri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

INFANTI- „copil, prunc”. ◊ L. infans, ntis „copil” > fr. infanti-, engl. id, it. id. > rom. infanti-.~cid (v. -cid), s. n., ucidere de către mamă a copilului imediat după naștere; sin. pruncucidere.

Intrare: infanticid (crimă)
infanticid3 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • infanticid
  • infanticidul
  • infanticidu‑
plural
  • infanticide
  • infanticidele
genitiv-dativ singular
  • infanticid
  • infanticidului
plural
  • infanticide
  • infanticidelor
vocativ singular
plural
infanticid4 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • infanticid
  • infanticidul
  • infanticidu‑
plural
  • infanticiduri
  • infanticidurile
genitiv-dativ singular
  • infanticid
  • infanticidului
plural
  • infanticiduri
  • infanticidurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

infanticid (crimă)

etimologie: