10 definiții pentru inductanță
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
INDUCTANȚĂ, inductanțe, s. f. (Fiz.) Mărime caracteristică unui circuit electric sau unei perechi de circuite electrice alăturate, egală cu raportul dintre fluxul magnetic care străbate suprafața mărginită de conturul unuia dintre circuite și intensitatea curentului electric care produce acest flux; inductivitate. – Din fr. inductance.
INDUCTANȚĂ, inductanțe, s. f. (Fiz.) Mărime caracteristică unui circuit electric sau unei perechi de circuite electrice alăturate, egală cu raportul dintre fluxul magnetic care străbate suprafața mărginită de conturul unuia dintre circuite și intensitatea curentului electric care produce acest flux; inductivitate. – Din fr. inductance.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
inductanță sf [At: LTR / Pl: ~țe / E: fr inductance] (Fiz) Mărime caracteristică unui circuit electric sau unei perechi de circuite electrice alăturate, egală cu raportul dintre fluxul magnetic care străbate suprafața mărginită de conturul unuia dintre circuite și intensitatea curentului electric care produce acest flux Si: inductivitate.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INDUCTANȚĂ s.f. (Fiz.) Mărime egală cu raportul dintre fluxul magnetic stabilit printr-un circuit de curentul care trece prin el sau printr-un alt circuit și intensitatea curentului respectiv. [< fr. inductance].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INDUCTANȚĂ s. f. mărime egală cu raportul dintre fluxul magnetic care străbate un circuit și intensitatea curentului care îl produce; inductivitate. (< fr. inductance)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
inductanță s. f., g.-d. art. inductanței; pl. inductanțe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
inductanță s. f., g.-d. art. inductanței; pl. inductanțe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
inductanță s. f., g.-d. art. inductanței; pl. inductanțe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
INDUCTANȚĂ s. v. inductivitate.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
INDUCTANȚĂ s. (FIZ.) inductivitate. (~ unui circuit electric.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
INDUCTÁNȚĂ (< fr. {i}) s. f. (FIZ.) Mărime caracteristică unui circuit electric (i. proprie) sau unei perechi de circuite electrice alăturate (i. mutuală), egală cu raportul dintre fluxul magnetic care străbate suprafața mărginită de conturul unuia dintre circuite și intesitatea curentului electric care produce acest flux. Unitatea de măsură pentru i. este henry-ul (H).
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
inductanță, inductanțesubstantiv feminin
- 1. Mărime caracteristică unui circuit electric sau unei perechi de circuite electrice alăturate, egală cu raportul dintre fluxul magnetic care străbate suprafața mărginită de conturul unuia dintre circuite și intensitatea curentului electric care produce acest flux. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: inductivitate
etimologie:
- inductance DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.