16 definiții pentru imposibilitate

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

IMPOSIBILITATE, s. f. Caracterul sau situația a ceea ce este imposibil; faptul de a nu putea face ceva; neputință. – Din fr. impossibilité, lat. impossibilitas, -atis.

imposibilitate sf [At: GHEREA, ST. CR. II, 52 / Pl: ~tăți / E: fr impossibilité, it impossibilitá, lat impossibilitas] Neputință.

IMPOSIBILITATE, imposibilități, s. f. Caracterul sau situația a ceea ce este imposibil; faptul de a nu putea face ceva; neputință. – Din fr. impossibilité, lat. impossibilitas, -atis.

IMPOSIBILITATE, imposibilități, s. f. Caracterul a ceea ce este imposibil; neputință. Ea vede lupta care se dă în mine și imposibilitatea de a fi fericit. IBRĂILEANU, A. 199.

IMPOSIBILITATE s.f. Caracterul a ceea ce este imposibil; lipsă de posibilitate, neputință. [Cf. fr. impossibilité, lat. impossibilitas].

IMPOSIBILITATE s. f. caracterul a ceea ce este imposibil; lucru imposibil. ◊ neputință. (< fr. impossibilité, lat. impossibilitas)

IMPOSIBILITATE f. 1) Caracter imposibil; lipsă de posibilitate; neputință. 2) Lucru imposibil. [G.-D. imposibilității] /<fr. impossibilité, lat. impossibilitas, ~atis

imposibilitate f. lipsa posibilității, neputință.

*imposibilitáte f. (lat. impossibílitas, -átis). Lipsă de posibilitate, neputință: a fi în imposibilitate de a plăti.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

imposibilitate s. f., g.-d. art. imposibilității

imposibilitate s. f., g.-d. art. imposibilității

imposibilitate s. f., g.-d. art. imposibilității

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

IMPOSIBILITATE s. neputință. (~ de a face ceva.)

IMPOSIBILITATE s. neputință. (~ de a face ceva.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

IMPOSIBILITATE. Subst. Imposibilitate, neputință; irealitate (rar). Dificultate, greutate, anevoință (înv.), obstacol (fig.), opreliște (fig.), stavilă (fig.), piedică, barieră (fig.), impediment, impas. Opoziție, opunere, împotrivire, împotriveală (rar). Interdicție, interzicere, oprire, restricție, prohibire, prohibiție. Utopie, vis. (fig.), himeră, iluzie (fig.). Absurditate. Lucruri imposibile, icre verzi (fig.), brînză de iepure (fig.), lapte de cuc (fig.). Adj. Imposibil, ireal, irealizabil, improbabil, neverosimil, fantezist, inimaginabil, de neconceput, de necrezut, incredibil, de neînchipuit, cu neputință; impracticabil, de nerezolvat, de netrecut; insolvabil, nesolvabil; inadmisibil, oprit, interzis, prohibit, prohibitiv, prohibitoriu. Iluzoriu, himeric, fantastic, utopic, utopist. Neputincios, incapabil. Vb. A fi imposibil, a fi de nerezolvat, a fi impracticabil, a nu se putea, a fi cu neputință, a nu avea nici o șansă, a nu avea sorți de izbîndă, a încerca imposibilul, a cere imposibilul, a cere lapte de la vacă stearpă, a se zbate în zadar, a căuta acul în carul cu fîn, a clădi castele de nisip, a trage nădejde ca broasca de păr (ca ursul de coadă, ca spînul de barbă, ca baba de dinți). A interzice, a opri, a nu încuviința, a se împotrivi, a se opune, a se pune împotrivă; a prohibi, a face imposibil, a îngrădi, a pune opreliște, a băga bețe în roate, a torpila (fig.), a contracara. Adv. Cu neputință, imposibil, peste poate, peste putință, exclus, de neconceput. Niciodată, în nici un fel, deloc, pentru nimic în lume; nici poveste (vorbă, pomeneală). V. greutate, inexistență, împotrivire, obstacol, opoziție.

Intrare: imposibilitate
imposibilitate substantiv feminin
substantiv feminin (F117)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • imposibilitate
  • imposibilitatea
plural
  • imposibilități
  • imposibilitățile
genitiv-dativ singular
  • imposibilități
  • imposibilității
plural
  • imposibilități
  • imposibilităților
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

imposibilitate, imposibilitățisubstantiv feminin

  • 1. Caracterul sau situația a ceea ce este imposibil; faptul de a nu putea face ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: neputință antonime: posibilitate
    • format_quote Ea vede lupta care se dă în mine și imposibilitatea de a fi fericit. IBRĂILEANU, A. 199. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.