8 definiții pentru implantație
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
IMPLANTAȚIE, implantanții, s. f. Implantare. – Din fr. implantation.
implantație sf [At: DA ms / V: (înv) ~iune / Pl: ~ii / E: fr implantation, ger Implantation] 1 (Înv) Plantare. 2 (Înv) Răsădire. 3-4 Implantare (3-4).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IMPLANTAȚIE s. f. Acțiunea de a implanta și rezultatul ei; implantare. – Din fr. implantation.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
IMPLANTAȚIE s.f. Implantare. [Gen. -iei. / < fr. implantation].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IMPLANTAȚIE s. f. implantare. (< fr. implantation)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
implantație (desp. -ți-e) s. f., art. implantația (desp. -ți-a), g.-d. art. implantației; pl. implantații, art. implantațiile (desp. -ți-i-)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
implantație (-ți-e) s. f., art. implantația (-ți-a), g.-d. art. implantației; pl. implantații, art. implantațiile (-ți-i-)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
implantație s. f. plantație
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: -ți-e
| substantiv feminin (F135) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
implantație, implantațiisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a implanta și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: implantare
etimologie:
- implantation DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.