14 definiții pentru ieșire


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

IEȘÍRE, ieșiri, s. f. I. 1. Acțiunea de a ieși și rezultatul ei. ◊ Registru de intrare și ieșire = registru în care se înscriu hârtiile oficiale sosite sau expediate (într-o întreprindere sau instituție). ◊ Expr. Ieșire la lumină = apariție, publicare a unei scrieri. ♦ Anulare, ștergere dintr-o evidență (spre a trece în alta). ♦ Fig. Soluție aplicată pentru a scăpa dintr-o situație grea. 2. Atac, năvală (din interiorul unei fortificații etc. spre inamic). ♦ Fig. Manifestare necontrolată, violentă (prin vorbe) față de cineva sau ceva; critică violentă (și nedreaptă). II. (Concr.) 1. Loc (amenajat) prin care se iese dintr-o încăpere, dintr-o curte etc. 2. Parte a unei rețele electrice, a unui element de automatizare a unui sistem de transmisiune etc. pe unde sunt transferate, spre exterior, puterea sau semnalul, pe unde se leagă cu un circuit exterior etc. 3. (Electron.) Punct al unui sistem sau aparat prin care un semnal este transferat spre exterior; output (1). 4. (Inform.) Transferul informației din memoria calculatorului spre exterior; output (2). – V. ieși.

IEȘÍRE, ieșiri, s. f. I. 1. Acțiunea de a ieși și rezultatul ei. ◊ Registru de intrare și ieșire = registru în care se înscriu hârtiile oficiale sosite sau expediate (într-o întreprindere sau instituție). ◊ Expr. Ieșire la lumină = apariție, publicare a unei scrieri. ♦ Anulare, ștergere dintr-o evidență (spre a trece în alta). ♦ Fig. Soluție aplicată pentru a scăpa dintr-o situație grea. 2. Atac, năvală (din interiorul unei fortificații etc. spre inamic). ♦ Fig. Manifestare necontrolată, violentă (prin vorbe) față de cineva sau ceva; critică violentă (și nedreaptă). II. (Concr.) 1. Loc (amenajat) prin care se iese dintr-o încăpere, dintr-o curte etc. 2. Parte a unei rețele electrice, a unui element de automatizare a unui sistem de transmisiune etc. pe unde sunt transferate, spre exterior, puterea sau semnalul, pe unde se leagă cu un circuit exterior etc. 3. (Electron.) Punct al unui sistem sau aparat prin care un semnal este transferat spre exterior; output (1). 4. (Inform.) Transferul informației din memoria calculatorului spre exterior; output (2). – V. ieși.

ieșire sf [At: PSALT. SCH., ap. DA ms / Pl: ~ri / E: ieși] 1 (Îoc intrare) Deplasare dintr-un spațiu închis, în afara lui Si: (rar) ieșit1 (1), ieșitură (1). 2 Trecere din interiorul unui obiect, în exteriorul Iui Si: (rar) ieșit1 (2), ieșitură (2). 3 (Ccr) Loc pe unde se face trecerea din interior în exterior și invers Si: (rar) ieșit1 (3), ieșitor (3), ieșitură (3). 4-5 (Fig; îs) ~ în lume Apariție (pentru prima oară) în societate. 6 (Fig; îls) ~ la lumină (sau la iveală) Apariție. 7 (Fig; îal) Deconspirare. 8 (Îls) ~ la pensie Pensionare. 9 (Înv; îls) ~ deasupra Revelare. 10-11 (Euf; îls) ~ afară (sau la scaun ori la poiană) (Defecare sau) urinare. 12 (Med; pop; îls) ~ afară Diaree. 13 (Med; pop; îls) ~ afară cu sânge Dizenterie. 14 (Med; pop; îls) ~a șezutului Ieșire a rectului. 15 Plecare de acasă Si: (rar) ieșit1 (4), ieșitură (4). 16 (Spc) Deplasare a unui bolnav care nu mai este nevoit să stea în casă Si: (rar) ieșit1 (5), ieșitură (5). 17 (Spc) Plimbare. 18 (Spc) Eliberare din detenție Si: (rar) ieșit1 (7), ieșitură (7). 19 (Reg; îs) ~a mușiei Roire a albinelor. 20-21 (Spc; în internatele școlare; îs) (Bilet de) ~ în oraș (Bilet care certifică o) permisiune dată elevilor interni de a pleca în oraș pentru scurt timp. 22-23 (Îs) ~ înaintea (sau în calea, în drumul) Întâlnire (pentru prima oară). 24 (Îs) ~ în întâmpinarea cuiva Primire cordială a cuiva. 25 (Fig; îas) Ghicire a gândurilor sau dorințelor cuiva înainte de a fi rostite. 26 Manifestare (neașteptată) a sentimentelor unui om (plâns, țipăt etc.) Si: (rar) ieșit1 (13), ieșitură (8). 27 Caracter observabil al unor fenomene Si: (rar) ieșit1 (14), ieșitură (9). 28 (Îs) ~a ochilor din cap Bulbucare a ochilor. 29 (Îls) ~a sufletului Moarte. 30 Răsărit al aștrilor Si: (rar) ieșit1 (16), ieșitură (10). 31 Publicare a unei cărți Si: (rar) ieșit1 (17). 32 Apariție și impunere a unei mode Si: (rar) ieșit1 (18). 33 Răspândire a unei știri, a faimei etc. Si: (rar) ieșit1 (19). 34 Naștere a unei ființe Si: (rar) ieșit1 (20). 35 (Înv; d. ființe) Origine. 36 Răsărire a plantelor Si: (îvr) ieșit1 (22), ieșitură (11). 37-38 (Înv) (Fabricare sau) extragere de undeva a unui produs Si: (îvr) ieșit1 (23-24). 39 (Înv) Izvor al unei ape Si: (îvr) ieșit1 (25), ieșitură (12). 40 Apariție a unei boli de piele pe trup Si: (îvr) ieșit1 (26), ieșitură (13). 41 (Îls) ~ din modă Demodare. 42 (Înv) Scăpare dintr-o primejdie sau dintr-o situație grea Si: (îvr) ieșit1 (27), ieșitură (14). 43 (Înv) Demisie dintr-o funcție Si: (îvr) ieșit1 (28), ieșitură (15). 44 (Înv) Părăsire a unei credințe Si: (îvr) ieșit1 (29), ieșitură (16). 45 (Îls) ~ din cuvântul (sau de sub autoritatea) cuiva Răzvrătire. 46 (Îal) Emancipare. 47 (Îls) ~ din minți Nebunie. 48 (Îls) ~ din fire (sau din sărite ori din răbdări) Furie mare. 49 (Îls) ~ din răbdări Nerăbdare. 50 Dispariție a unor pete prin spălare Si: (îvr) ieșit1 (33), ieșitură (17). 51 Decolorare a unor materiale prin spălare sau expunere la soare Si: (îvr) ieșit1 (34), ieșitură (18). 52 (Îls) ~ la covrigi sau la pepeni Sărăcire. 53 (Îal) Faliment. 54 (Înv; îls) ~ la obraze Parvenire. 55 (Înv; îs) ~ la larg Sentiment al libertății. 56 (Înv) Consecință. 57 (Înv) Rezultat. 58 (Înv) Recoltă pe o unitate de suprafață Si: (îvr) ieșit1 (41), ieșitură (19). 59 Emitere a unui act Si: (îvr) ieșit1 (42), ieșitură (20). 60 (Înv) Sfârșit. 61 (Înv) Plecare. 62 (Înv) Dispariție. 63 (Înv) Rămas-bun. 64 (Înv) Părăsire. 65 (Înv) Renunțare la un obicei Si: (îvr) ieșit1 (47), ieșitură (26). 66 (Înv; d. mărfuri) Transport în afara depozitului Si: (îvr) ieșit1 (48), ieșitură (27). 67 (Ctb; înv; îoc intrare) Cheltuire. 68 (Ctb; înv; îas) Expediere a corespondenței de afaceri Si: (îvr) ieșit1 (50), ieșitură (29). 69 (În superstiții; îs) ~ cu plin (sau cu sec) Întâmpinare a cuiva cu un vas plin (sau cu un vas gol), ceea ce se crede că e semn bun (sau semn rău) Si: (îvr) ieșit1 (51), ieșitură (30).

IEȘÍRE, ieșiri, s. f. I. Acțiunea de a ieși și rezultatul ei. 1. (De obicei urmat de determinări introduse prin prep. «din») Părăsire a unei încăperi, a unui loc, a unui spațiu. La ieșire, însemn cîteva rînduri, în cartea de aur a muzeului. STANCU, U.R.S.S. 27. De la ieșirea din spital au trecut cîteva luni. SAHIA, N. 35. Jurase credință și supunere spînului la ieșirea din fîntînă. CREANGĂ, P. 232. ◊ Registru de intrare și ieșire = registru în care se înscriu, într-o administrație, hîrtiile oficiale sosite sau expediate. ◊ Expr. (Învechit) Ieșire la lumină = apariție, publicare. Mi s-a cerut din mai multe părți voie de a publica pe Sergentul Peneș și Oda, însă am refuzat înainte de ieșirea la lumină a numărului din Convorbiri care cuprinde aceste bucăți. ALECSANDRI, S. 95. ♦ Părăsire a unui cadru, a unei grupări, a unei organizații, a unei stări sau a unei situații. ♦ Fig. Soluție pentru a ieși dintr-o situație grea. Unde ai fi ajuns?... – În orice caz, nu în situația asta! Fără ieșire! Fără ieșire! BARANGA, I. 196. Nu mai era în stare să găsească nici o altă ieșire. CAMIL PETRESCU, N. 142. 2. Năvală, atac (din interiorul unei fortificații spre forțele inamice). Infanteria era... gata în orice moment a intra în foc, dacă inamicul ar fi încercat să facă vreo ieșire. D. ZAMFIRESCU, R. 233. ♦ Fig. (Franțuzism) Manifestare, prin vorbe, a unei atitudini ostile față de cineva sau ceva; critică violentă (adesea nedreaptă). Oratorul a avut cîteva ieșiri violente. II. (Concretizat) Locul prin care se iese (dintr-o încăpere, dintr-o curte etc.). Cei cîțiva, așezați pe grămezi, sar în sus alergînd spre ieșire. SAHIA, N. 42. Toate ieșirile acestui palat păzite! Nimeni nu va ieși pînă la noapte! NEGRUZZI, S. III 476.

IEȘÍRE ~i f. 1) Loc special pe unde se iese (dintr-o clădire, localitate etc.). 2) Data înregistrării hârtiilor oficiale expediate de undeva (dintr-o instituție, întreprindere etc.). 3) Rezolvare a unei dificultăți; soluție pentru a scăpa dintr-o încurcătură. 4) fam. Activitate distractivă. ~ în natură. 5) Atac verbal (față de cineva); manifestare verbală violentă. 6) Bornă terminală a unei rețele electrice sau a unui sistem de transmisie. [G.-D. ieșirii] /v. a ieși

ĭeșíre f. Acțiunea de a ĭeși. Năvală a asediaților contra asediatorilor. Permisiune de a ĭeși: eleviĭ aŭ azĭ ĭeșire. Eŭf. Evacuare a intestinelor: bolnavu a avut ĭeșire. Fig. Atac de vorbe contra cuĭva: nu mă așteptam la această ĭeșire din partea luĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ieșíre s. f., g.-d. art. ieșírii; pl. ieșíri

ieșíre s. f. (sil. ie-), g.-d. art. ieșírii; pl. ieșíri

ies, ieși 2, iese 3; iasă 3 conj., ieșeam 1 imp., ieșire inf. s.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

IEȘÍRE s. 1. eliberare, liberare, scăpare. (După ~ lui din închisoare.) 2. v. defecare. 3. decolorare, spălăcire. (~ unui material textil.)

IEȘIRE s. 1. eliberare, liberare, scăpare. (După ~ lui din închisoare.) 2. (FIZIOL.) purgație, scaun, (înv.) purgare. (N-a avut ~ de două zile.) 3. decolorare, spălăcire. (~ unui material textil.)


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Ieșirea (Exodul), carte a Vechiului Testament (a doua carte a Pentateuhului), scrisă de Moise care, în cele 40 cap. ale sale, cuprinde evenimentul istoric al ieșirii poporului evreu din robia egipteană spre Canaan. Cartea cuprinde legile și rânduielile care stau la baza vieții religioase a poporului evreu: instituirea sărbătorii Paștilor, încheierea Legământului și promulgarea Decalogului, construirea Cortului sfânt și a veșmintelor preoțești ș.a. Este numită și Exodul.

EXODUL (IEȘIREA), carte a „Vechiul Testament” (a doua din „Pentateuh”), relatând ieșirea (în jurul anului 1250 î. Hr.) din Egipt a evreilor conduși de Moise către „pământul făgăduinței”, primirea „Legii”, construirea cortului sfânt.

Intrare: ieșire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ieșire
  • ieșirea
plural
  • ieșiri
  • ieșirile
genitiv-dativ singular
  • ieșiri
  • ieșirii
plural
  • ieșiri
  • ieșirilor
vocativ singular
plural

ieșire

  • 1. Acțiunea de a ieși și rezultatul ei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC antonime: intrare 3 exemple
    exemple
    • La ieșire, însemn cîteva rînduri, în cartea de aur a muzeului. STANCU, U.R.S.S. 27.
      surse: DLRLC
    • De la ieșirea din spital au trecut cîteva luni. SAHIA, N. 35.
      surse: DLRLC
    • Jurase credință și supunere spînului la ieșirea din fîntînă. CREANGĂ, P. 232.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Registru de intrare și ieșire = registru în care se înscriu hârtiile oficiale sosite sau expediate (într-o întreprindere sau instituție).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.2. expresie Ieșire la lumină = publicare a unei scrieri.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: apariție un exemplu
      exemple
      • Mi s-a cerut din mai multe părți voie de a publica pe Sergentul Peneș și Oda, însă am refuzat înainte de ieșirea la lumină a numărului din Convorbiri care cuprinde aceste bucăți. ALECSANDRI, S. 95.
        surse: DLRLC
    • 1.3. Anulare, ștergere dintr-o evidență (spre a trece în alta).
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.4. figurat Soluție aplicată pentru a scăpa dintr-o situație grea.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Unde ai fi ajuns?... – În orice caz, nu în situația asta! Fără ieșire! Fără ieșire! BARANGA, I. 196.
        surse: DLRLC
      • Nu mai era în stare să găsească nici o altă ieșire. CAMIL PETRESCU, N. 142.
        surse: DLRLC
  • 2. Atac, năvală (din interiorul unei fortificații etc. spre inamic).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: atac năvală un exemplu
    exemple
    • Infanteria era... gata în orice moment a intra în foc, dacă inamicul ar fi încercat să facă vreo ieșire. D. ZAMFIRESCU, R. 233.
      surse: DLRLC
    • 2.1. figurat Manifestare necontrolată, violentă (prin vorbe) față de cineva sau ceva; critică violentă (și nedreaptă).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Oratorul a avut câteva ieșiri violente.
        surse: DLRLC
  • 3. concretizat Loc (amenajat) prin care se iese dintr-o încăpere, dintr-o curte etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Cei cîțiva, așezați pe grămezi, sar în sus alergînd spre ieșire. SAHIA, N. 42.
      surse: DLRLC
    • Toate ieșirile acestui palat păzite! Nimeni nu va ieși pînă la noapte! NEGRUZZI, S. III 476.
      surse: DLRLC
  • 4. concretizat Parte a unei rețele electrice, a unui element de automatizare a unui sistem de transmisiune etc. pe unde sunt transferate, spre exterior, puterea sau semnalul, pe unde se leagă cu un circuit exterior etc.
    surse: DEX '09 DEX '98
  • 5. concretizat electronică Punct al unui sistem sau aparat prin care un semnal este transferat spre exterior; output (1.).
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: output
  • 6. concretizat informatică Transferul informației din memoria calculatorului spre exterior; output (2.).
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: output

etimologie:

  • vezi ieși
    surse: DEX '09 DEX '98