ide sfp [At: DA / E: fr ides, lat idus] (În calendarul roman) 1 A cincisprezecea zi a lunilor martie, mai, iulie și octombrie și a treisprezecea zi a celorlalte luni ale anului. 2 (Îs) ~le lui Marte Data morții lui Iulius Caesar. 3 (Liv; îas) Dată fatidică.

IDE s. f. pl. (La romani) Nume dat zilei a cincisprezecea din lunile martie, mai, iunie și octombrie și zilei a treisprezecea din celelalte luni.

IDE s.f.pl. (Ist.) A cincisprezecea zi a lunilor martie, mai, iulie și octombrie și a treisprezecea zi a celorlalte luni din calendarul roman. ◊ Idele lui Marte = data morții lui Iulius Caesar; dată fatidică. [< lat. idus, fr. ides].

IDE¹ s. f. pl. a cincisprezecea zi a lunilor martie, mai, iulie și octombrie și a treisprezecea a celorlalte luni din calendarul roman. (< fr. ides, lat. idus)

ide n. pl. a 15 sau a 13 zi a lunei, în calendarul roman: idele lui Martie.

*íde f. pl. (lat. idus). A cincĭ-spre-zecea zi a luĭ Martie, Maĭ, Iuliŭ și Octobre și a treĭ-spre-zecea a celor-lalte lunĭ ale calendaruluĭ roman: Cezar a fost asasinat la idele luĭ Martie.

ide s. f. pl.

ide s. f. pl.

ide s. f. pl.

Idele lui Marte – Idele, la romani, marcau jumătatea lunii. Istoria atestă că Cezar ar fi fost prevenit de auguri că idele lui Marte îi vor îi fatale. El s-a arătat surd la aceste prorociri, dar s-a întîmplat ca într-adevăr de idele lui Marte să fie asasinat. Și de-atunci, în publicistică și în retorică, se desemnează prin aceste cuvinte o răscruce primejdioasă, adică o scurtă perioadă de timp cu pericole prevăzute mai de mult. În Caleidoscopul lui A. Mirea, găsim, printre Sonete de Mart, unul care începe cu: Ferește-te de Idele lui Marte. Iar în poezia Pentru liniștire de Heine: „Steaua asta-i apără de moarte/ Și-i scapă și de Idele lui Marte.” (v. 23-24). IST.