IAURT, (2) iaurturi, s. n. 1. Produs lactat cu un gust acid plăcut și cu aromă specifică, preparat din lapte de vacă, de oaie, de bivoliță sau de capră, prin fermentare cu bacterii lactice din adaosul de maia. 2. Sortiment de iaurt (1. – Din tc. yoğurt.

iaurt sn [At: NEGRUZZI, S. I 286 / V: (reg) igurt / A și: (înv) iaurt / Pl: ~uri / E: tc yoğurt] 1 Produs lactat cu gust ușor acid, plăcut, cu aromă specifică, preparat din lapte de vacă, oaie, capră sau bivoliță prin fermentare cu bacterii lactice din adaosul de maia. 2 (Pfm; îe) A sufla și-n ~ A fi extrem de precaut. 3 (Pfm; îe) A turna ~ peste smântână A fi o gospodină nepricepută. 4-5 (Pfm; îe) A pune piper și-n ~ A-și bate joc de ceea ce ai (în cantitate mare).

IAURT, iaurturi, s. n. Produs lactat cu un gust acid plăcut și cu aromă specifică, preparat din lapte de vacă, de oaie, de bivoliță sau de capră, prin fermentare cu bacterii lactice din adaosul de maia. – Din tc. yoğurt.

IAURT, iaurturi, s. n. Lapte fiert închegat și acrit cu maia. V. lapte acru, lapte gros, lapte covăsit, chișleag. Cu iaurt, cu plăcințele, Te făcuși vornic, mișele! ALECSANDRI, T. 142. Caimac, gugoașe, alivenci, iaurt... se îngropau în stomahul lui. NEGRUZZI, S. I 286. Cine s-a fript cu ciorbă suflă și în iaurt.

IAURT ~uri n. Produs lactat acrișor obținut prin fermentarea naturală a laptelui; lapte prins; chișleag. /<turc. yoğurt

iaurt n. lapte închegat și acrit cu frunze de stejar: cine are piper mult, pune și în iaurt. [Dial. Munt. iagurt = turc. YOGHURT (v. igurțeală].

ĭaúrt n., pl. urĭ (turc. ĭoghurt, ĭoghurd, pop. ĭaurt). Munt. Lapte fermentat și închegat (în Mold. lapte acru). V. curcut.

igurt sn vz iaurt

yaurt sn vz iaurt.

iaurt s. n., (porții; sorturi) pl. iaurturi

iaurt s. n., (porții, sorturi) pl. iaurturi

iaurt s. n., pl. iaurturi

iaurt (iaurturi), s. n. – Produs lactat cu gust acid obținut prin fermentare. – Mr. γiaurte, megl. iourt. Tc. yogurt, probabil prin intermediul bg. iaurt (Roesler 593; Șeineanu, II, 222; Lokotsch 960; Ronzevalle 177), cf. ngr. γιαούρτι. – Der. iaurgiu, s. m. (negustor de iaurt), din tc. yogurtcu; iaurgerie, s. f. (prăvălie unde se vinde iaurt).

iaúrt, iaurturi s. n. (intl.) lucru sau persoană neînsemnată; fleac.

a sufla și în iaurt expr. (pop.) a fi extrem de precaut / prudent / într-o situație dată.