4 definiții pentru hăbăucit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
HĂBĂUCI, hăbăucesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Reg.) A (se) zăpăci, a (se) năuci. [Pr.: -bă-u-] – Din hăbăuc.
A SE HĂBĂUCI mă ~esc intranz. pop. A deveni hăbăuc; a se zăpăci; a se năuci; a se buimăci. /Din hăbăuc
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
hăbăuci vb. (sil. -bă-u-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. hăbăucesc, imperf. 3 sg. hăbăucea; conj. prez. 3 sg. și pl. hăbăucească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
HĂBĂUCI vb. v. ameți, buimăci, îndobitoci, năuci, prosti, tâmpi, zăpăci.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: hăbăucit
hăbăucit participiu
participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
hăbăuci, hăbăucescverb
etimologie:
- hăbăuc DEX '09 DEX '98