3 definiții pentru hurduire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
HURDUI, hurduiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A hurui. – Formație onomatopeică.
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
hurdui vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. hurduiesc, imperf. 3 sg. hurduia; conj. prez. 3 sg. și pl. hurduiască
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
HURDUI vb. v. durăi, durui, hodorogi, hurui.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: hurduire
hurduire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
hurdui, hurduiescverb
etimologie:
- DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.