7 definiții pentru hodorogire


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

hodorogire sf [At: MDA ms / Pl: ~ri / E: hodorogi] 1 Zgomot produs în mers de către un vehicul uzat, vechi Si: hodorogit1 (1). 2 Gălăgie făcută de cineva care cotrobăie undeva Si: hodorogit1 (2). 3 Uzare a lucrurilor Si: hodorogit1 (3). 4 Defectare a mecanismelor Si: hodorogit1 (4). 5 Stricare a unor vehicule Si: hodorogit1 (5). 6 Ramolire a unor persoane Si: hodorogit1 (6). 7 Vorbărie multă, tare și fără rost Si: hodorogit1 (7).

HODOROGÍ, hodorogesc, vb. IV. 1. Intranz. (Despre vehicule, mai ales despre vehicule uzate, vechi; la pers. 3) A face zgomot (mare) în mers; a hurui. ♦ A face zgomot cotrobăind undeva. 2. Intranz. Fig. A vorbi mult, tare și fără rost. 3. Refl. (Despre lucruri) A se uza, a se strica, a se dărăpăna, a se hârbui. ♦ Fig. (Despre oameni) A se șubrezi, a se ramoli de boală sau de bătrânețe. – Din hodorog1.

A HODOROGÍ ~ésc intranz. 1) A face să se hodorogească. 2) (despre vehicule în mișcare sau obiecte în rostogolire) A produce un zgomot puternic și supărător. 3) fig. fam. (despre persoane) A face zgomote căutând insistent ceva. 4) fig. fam. (despre persoane) A vorbi zgomotos, mult și fără rost. /Din hodorog

A SE HODOROGÍ mă ~ésc intranz. 1) (despre obiecte) A se deteriora prin exploatare excesivă. 2) fig. fam. (despre persoane) A-și pierde vigoarea fizică sau/și intelectuală; a se șubrezi; a se ramoli. /Din hodorog


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

hodorogí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. hodorogésc; imperf. 3 sg. hodorogeá; conj. prez. 3 sg. și pl. hodorogeáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

HODOROGÍ vb. 1. v. hurui. 2. v. zgâlțâi.

HODOROGÍ vb. v. degrada, deteriora, flecări, îndruga, învechi, pălăvrăgi, ramoli, răguși, sporovăi, strica, trăncăni, uza.

Intrare: hodorogire
hodorogire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hodorogire
  • hodorogirea
plural
  • hodorogiri
  • hodorogirile
genitiv-dativ singular
  • hodorogiri
  • hodorogirii
plural
  • hodorogiri
  • hodorogirilor
vocativ singular
plural

hodorogi familiar

  • 1. intranzitiv unipersonal (Despre vehicule uzate, vechi) A face zgomot (mare) în mers.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: durui hurui 4 exemple
    exemple
    • Și căruța deșartă a trecut hodorogind. GALAN, Z. R. 381.
      surse: DLRLC
    • Treceau căruțe grele, încărcate, hodorogind prin îmbulzeala trăsurilor care dispăreau în goana cailor. DUNĂREANU, N. 17.
      surse: DLRLC
    • [Tigrul] simțea și auzea polobocul rostogolindu-se și hodorogind în urma lui. ODOBESCU, S. III 256.
      surse: DLRLC
    • Moara tot hodorogea Și pin apă tot fugea. ALECSANDRI, P. P. 103.
      surse: DLRLC
    • 1.1. A face zgomot cotrobăind undeva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • S-aștepți puțin, că mă îmbrac – strigă dînsa hodorogind la dulapul în care-și ținea hainele. SLAVICI, O. I 354.
        surse: DLRLC
      • Gata, răspunse ea din pod, hodorogind prin niște străchini și ulcioare. CONTEMPORANUL, III 651.
        surse: DLRLC
  • 2. intranzitiv figurat A vorbi mult, tare și fără rost.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: trăncăni 3 exemple
    exemple
    • Mai tacă-vă lioarba! răcni Vătașa. Eu pierd și voi hodorogiți! DUNĂREANU, CH. 46.
      surse: DLRLC
    • Din gură hodorogește, Chiar ca o moară de vînt. ALECSANDRI, T. I 384.
      surse: DLRLC
    • tranzitiv neobișnuit A lui bunică Ce cu neîncetare hodorogea minciuni. NEGRUZZI, S. II 265.
      surse: DLRLC
  • 3. reflexiv (Despre lucruri) A se uza, a se strica, a se dărăpăna, a se hârbui.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Bătută însă mereu de vînturi, moara lui Busuioc s-a hodorogit. SLAVICI, O. I 226.
      surse: DLRLC
    • 3.1. figurat (Despre oameni) A se șubrezi, a se ramoli de boală sau de bătrânețe.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • M-am hodorogit, și trebuie să stau la reparat, măcar o săptămînă. CARAGIALE, O. VII 117.
        surse: DLRLC

etimologie: