opțiuni
  • info

12 definiții pentru horneț

din care

Explicative DEX

HORNEȚ, hornețe, s. n. (Reg.) Diminutiv al lui horn; coș (la o casă). – Horn + suf. -eț.

HORNEȚ, hornețe, s. n. (Reg.) Diminutiv al lui horn; coș (la o casă). – Horn + suf. -eț.

horneț sn [At: SBIERA, P. 250 / V: ~eață sf, urneață sf / Pl: ~e / E: horn + -eț] 1-10 (Șhp) Hornuț (1-10).

HORNEȚ, hornețe, s. n. (Regional) Coș (8). Ninsese atîta cît... abia hornețele mai sta în afară. SBIERA, P. 250.

horneață sf vz horneț

urneață sf vz horneață

Ortografice DOOM

horneț (reg.) s. n., pl. hornețe

horneț (reg.) s. n., pl. hornețe

horneț s. n., pl. hornețe

Sinonime

HORNEȚ s. v. cămin, coș, horn.

horneț s. v. CĂMIN. COȘ. HORN.

Regionalisme / arhaisme

hornéț, hornețe, s.n. (reg.) Cucuvea. ■ (top.) Horneț, localitate în Maram. din dreapta Tisei (Filipașcu, 1940). – Din horn + suf. -eț (MDA).

horneț, horneți, s.m. – (reg.) Cucuvea (ALR, cf. Farcaș, 2009: 59). ♦ (top.) Horneț, localitate în Maramureșul din dreapta Tisei (Filipașcu, 1940). – Din horn (< ucr. horn) + suf. -eț (MDA).

Intrare: horneț
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • horneț
  • hornețul
  • hornețu‑
plural
  • hornețe
  • hornețele
genitiv-dativ singular
  • horneț
  • hornețului
plural
  • hornețe
  • hornețelor
vocativ singular —
plural —
horneață
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
urneață
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

horneț, hornețesubstantiv neutru

  • 1. regional Diminutiv al lui horn; coș (8.) (la o casă). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: coș cămin horn
    • format_quote Ninsese atîta cît... abia hornețele mai sta în afară. SBIERA, P. 250. DLRLC
etimologie:
  • Horn + -eț. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.