6 definiții pentru homeoteleută
Explicative DEX
homeoteleută sf [At: DN3 / V: ~ton sn / P: ~me-o-te-le-u~ / Pl: ~te / E: fr homéotéleute] Figură de sintaxă poetică constând în potrivirea fonică a ultimelor silabe a două cuvinte învecinate Si: homeoptotă.
HOMEOTELEUTĂ s.f. Figură de sintaxă poetică, constînd în potrivirea fonică a ultimelor silabe a două cuvinte învecinate; homeoptotă. [Pron. -me-o-te-le-u-, var. homeoteleuton s.n. / < fr. homéotéleute, cf. gr. homoioteleuton].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HOMEOTELEUTĂ s. f. figură de sintaxă poetică, constând în potrivirea fonică a ultimelor silabe a două cuvinte învecinate; homeoptotă. (< fr. homéotéleute)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
homeoteleuton sn vz homeoteleută
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
HOMEOTELEUTON s.n. v. homeoteleută.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Jargon
homeoteleută, sin. homeoptotă.
- sursa: DFS (1995)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv neutru (N11) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
homeoteleută, homeoteleutesubstantiv feminin
- 1. Figură de sintaxă poetică, constând în potrivirea fonică a ultimelor silabe a două cuvinte învecinate. DNsinonime: homeoptotă
etimologie:
- homéotéleute DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.