16 definiții pentru hoge
din care- explicative (9)
- morfologice (4)
- etimologice (1)
- specializate (1)
- enciclopedice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
HOGE, hogi, s. m. Preot sau, p. ext., învățător, dascăl la musulmani. [Var.: hogea s. m.] – Din tc. hoca.
hoge sm [At: VĂCĂRESCU, ap. DA ms / V: ~a / Pl: ~gi / E: tc hoğa] 1 (La turci) Dascăl. 2 Preot musulman. 3 (îc) ~-imam Dascăl și preot turc. 4 (Pop) Om înalt. 5 (Pop; în imprecații) Drac.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
HOGE, hogi, s. m. Preot sau, p. ext., învățător, dascăl la mahomedani. [Var.: hogea s. m.] – Din tc. hoca
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
HOGE, hogi, s. m. (Și în forma hogea; la mahomedani) Preot; învățător, dascăl. Am învățat și eu ceva în zilele mele, am învățat mai ales cu hogii noștri și chiar ei m-au deprins să înțeleg cum trebuie învățătura Coranului. SADOVEANU, O. VII 21. În micul ei pridvor de scînduri Apar doi hogi, în relief. MACEDONSKI, O. I 55. Nastratin era un hogea (dascăl sau învățător) Care a rămas de basmu pînă astăzi tutulor. PANN, N. H. 3. – Variantă: hogea s. m.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HOGE ~i m. (la musulmani) Preot sau învățător. /<turc. hoța
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
hoge m. 1. preot turc: o dispută înfocată se aprinse între muftiul și hogea; 2. dascăl, învățat: Nastratin Hogea. [Turc. HODJA].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
hóge m. (turc. hoğa, d. pers. hağe, profesor. V. hazaĭn). Preut turcesc. Om învățat, profesor musulman.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HOGEA s. m. v. hoge.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HOGEA s. m. v. hoge.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
HOGEA s. m. v. hoge.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
hogea sm vz hoge
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
hoge s. m., art. hogea, g.-d. art. hogii; pl. hogi, art. hogii (dar: Nastratin Hogea s. propriu)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
hoge s. m., art. hogea, g.-d. art. hogii; pl. hogi, art. hogii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
hoge s. m., art. hogea, g.-d. art. hogii; pl. hogi, art. hogii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
hoge, -gea a., -gi pl.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
hoge (hogi), s. m. – 1. Dascăl musulman. – 2. Imam. – Mr. hoge, megl. ogea. Tc. hoca (Șeineanu, III, 65; Lokotsch 850; Ronzevalle 87), cf. ngr. χοτζᾶς, bg. hodža, sb. hoğa. – Der. hogi, vb. (Munt., a striga, a țipa). Din aceeași familie fac parte hogeghean, s. m. (înv., slujbaș turc), din tc. hocegian și hoget, s. n. (document autentic), din tc. hoccet (sec. XVIII, înv.).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
hoge, hogi, s.m. (pop.) 1. om înalt; prăjină. 2. drac, naiba, diavol.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
NASTRATIN HOGEA, personaj legendar, erou a numeroase povestiri populare și anecdote, de sursă arabă și persană, de unde a trecut în folclorul balcanic. Mesager al unei înțelepciuni milenare, înzestrat cu un acut simț al umorului, a ridiculizat avariția, lăcomia, mărginimea spiritului etc. În literatura română, povestirile și anecdotele despre N.H. au fost culese și versificate de Anton Pann în culegerea „Năzdrăvăniile lui N.H.”.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv masculin (M58) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv masculin (M59) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — | — |
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
hoge, hogisubstantiv masculin
- 1. Preot la musulmani. DEX '09 DLRLC
- 1.1. Învățător, dascăl la musulmani. DEX '09 DLRLC
- Am învățat și eu ceva în zilele mele, am învățat mai ales cu hogii noștri și chiar ei m-au deprins să înțeleg cum trebuie învățătura Coranului. SADOVEANU, O. VII 21. DLRLC
- În micul ei pridvor de scînduri Apar doi hogi, în relief. MACEDONSKI, O. I 55. DLRLC
- Nastratin era un hogea (dascăl sau învățător) Care a rămas de basmu pînă astăzi tutulor. PANN, N. H. 3. DLRLC
-
-
etimologie:
- hoca DEX '09