8 definiții pentru hition gitioan


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

hition, ~oa a [At: CUV. D. BĂTR. I, 285 / V: gitioan, hât~, ~teoan, ~teuan, ~ioan, ~iuan, vi~ / P: ~ti-o~ / Pl: ~i, ~e / E: mg hitvány] (Mgm; reg) 1 Slab. 2 Plăpând. 3 Care nu se poate îngrășa.

HITIÓN, -OÁNĂ, hitioni, -oane, adj. (Reg.; despre vite) Slab, prăpădit, jigărit. [Pr.: -ti-o-] – Din magh. hitvány „subțire, rău”.

HITIÓN, -OÁNĂ, hitioni, -oane, adj. (Reg.; despre vite) Slab, prăpădit, jigărit. [Pr.: -ti-o-] – Din magh. hitvány „subțire, rău”.

HITIÓN, -OÁNĂ, hitioni, -oane, adj. (Regional, mai ales despre vite) Slab, prăpădit. Oile lui slăbiseră și se făcuseră numai abia calde de hitioane ce era. SBIERA, P. 9. – Pronunțat: -ti-on.

hitión, -oánă adj. (ung. hitvány, slab). Mold. Trans. Slab, slăbănog: vite hitioane. – Și vition (ca viclean din hiclean).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

hitión (-ti-on) adj. m., pl. hitióni; f. hitioánă, pl. hitioáne

hitión adj. m. (sil. -ti-on), pl. hitióni; f. sg. hitioánă, pl. hitioáne


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

hitión (hitioánă), adj. – Slab, uscățiv. – Der. hiteo(a)n, vition. Mag. hitvany (DAR).

Intrare: hition
hition adjectiv
  • silabație: hi-ti-on
adjectiv (A28)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hition
  • hitionul
  • hitionu‑
  • hitioa
  • hitioana
plural
  • hitioni
  • hitionii
  • hitioane
  • hitioanele
genitiv-dativ singular
  • hition
  • hitionului
  • hitioane
  • hitioanei
plural
  • hitioni
  • hitionilor
  • hitioane
  • hitioanelor
vocativ singular
plural
gitioan
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

hition gitioan

etimologie: