12 definiții pentru hipocondru ipocondru (2)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HIPOCÓNDRU, hipocondre, s. n. Regiune a peretelui abdominal la mamifere și la păsări, situată la dreapta și la stânga regiunii epigastrice, sub ultimele coaste. – Din fr. hypocondre.

HIPOCÓNDRU, hipocondre, s. n. Regiune a peretelui abdominal la mamifere și la păsări, situată la dreapta și la stânga regiunii epigastrice, sub ultimele coaste. – Din fr. hypocondre.

hipocondru1, ~ă a vz ipohondru

hipocondru2 sn [At: DL / Pl: ~re / E: fr hypocondre] Fiecare dintre regiunile laterale ale peretelui abdominal la mamifere și la păsări, situate la dreapta și la stânga regiunii epigastrice, sub ultimele coaste.

HIPOCÓNDRU, hipocondre, s. n. Regiune a peretelui abdominal situată sus la dreapta și la stînga regiunii epigastrice, la mamifere și păsări.

HIPOCÓNDRU s.n. Fiecare dintre părțile laterale ale abdomenului, situate imediat sub ultima coastă. [Pl. -re, -ruri, var. ipocondru s.n. / < fr. hypocondre, cf. gr. hypo – dedesubt, chondros – cartilaj].

HIPOCÓNDRU s. n. fiecare dintre părțile laterale ale abdomenului. (< fr. hypocondre)

ipocondru2 sn vz hipocondru

IPOCÓNDRU s.n. v. hipocondru.

ipocondru m. 1. Med. fiecare din cele două părți laterale ale regiunii epigastrice: ipocondrul drept și cel stâng; 2. cel ce suferă de ipocondrie.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

hipocóndru (regiune abdominală) s. n., art. hipocóndrul; pl. hipocóndre

hipocóndru (anat.) s. n., art. hipocóndrul; pl. hipocóndre

hipocondru, pl. hipocondre (anatomie)

Intrare: hipocondru
hipocondru1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N37)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hipocondru
  • hipocondrul
  • hipocondru‑
plural
  • hipocondre
  • hipocondrele
genitiv-dativ singular
  • hipocondru
  • hipocondrului
plural
  • hipocondre
  • hipocondrelor
vocativ singular
plural
hipocondru2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N39)
Surse flexiune: DN
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hipocondru
  • hipocondrul
  • hipocondru‑
plural
  • hipocondruri
  • hipocondrurile
genitiv-dativ singular
  • hipocondru
  • hipocondrului
plural
  • hipocondruri
  • hipocondrurilor
vocativ singular
plural
ipocondru3 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ipocondru
  • ipocondruul
  • ipocondruu‑
plural
  • ipocondrue
  • ipocondruele
genitiv-dativ singular
  • ipocondru
  • ipocondruului
plural
  • ipocondrue
  • ipocondruelor
vocativ singular
plural
ipocondru4 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N39)
Surse flexiune: DN
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ipocondru
  • ipocondrul
  • ipocondru‑
plural
  • ipocondruri
  • ipocondrurile
genitiv-dativ singular
  • ipocondru
  • ipocondrului
plural
  • ipocondruri
  • ipocondrurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

hipocondru ipocondru (2)

  • 1. Regiune a peretelui abdominal la mamifere și la păsări, situată la dreapta și la stânga regiunii epigastrice, sub ultimele coaste.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: