9 definiții pentru hibrida
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
HIBRIDA, hibridez, vb. I. Tranz. A obține un hibrid prin procesul de hibridare; a încrucișa prin hibridare două plante, două specii etc.; a hibridiza. – Din fr. hybrider.
HIBRIDA, hibridez, vb. I. Tranz. A obține un hibrid prin procesul de hibridare; a încrucișa prin hibridare două plante, două specii etc.; a hibridiza. – Din fr. hybrider.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
hibrida vt [At: LTR / Pzi: ~dez / E: fr hybrider] 1 A obține un hibrid prin procesul de hibridare Si: a hibridiza (1). 2 A încrucișa prin hibridare două organisme, două specii etc. pentru a obține un hibrid (1) Si: a hibridiza (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
HIBRIDA vb. I. tr. A încrucișa prin hibridare (două plante, două specii etc.). [Cf. fr. hybrider].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HIBRIDA vb. tr. a încrucișa prin hibridare; a hibridiza (i), a bastarda. (< fr. hybrider)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A HIBRIDA ~ez tranz. (plante sau animale) A face să procreeze, obținând un hibrid cu însușiri superioare; a încrucișa; a hibridiza. /<fr. hybrider
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
hibrida (a ~) (desp. hi-bri-) vb., ind. prez. 1 sg. hibridez, 3 hibridează; conj. prez. 1 sg. să hibridez, 3 să hibrideze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
hibrida (a ~) (hi-bri-) vb., ind. prez. 3 hibridează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
hibrida vb. (sil. -bri-), ind. prez. 1 sg. hibridez, 3 sg. și pl. hibridizează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
HIBRIDA vb. v. corci.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: hi-bri-da
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
hibrida, hibridezverb
etimologie:
- hybrider DEX '09 DEX '98 DN