12 definiții pentru hegemon (adj.) heghemon


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HEGEMÓN, -Ă, hegemoni, -e, s. m. și f., adj. Conducător; (persoană) care reprezintă forța principală, conducătoare. [Var.: heghemón, -ă, s. m. și f., adj.] – Din lat. hegemon.

hegemon, ~ă [At: CONTEMP. 1948, nr. 105, 1/1 / V: ighe~, ighim~, ighiemun, ~ghe~ / Pl: ~i, ~e / E: lat hegemon, fr hégémon] 1-2 sm, a (Persoană) care are hegemonie asupra cuiva. 3 sm Conducător. 4-5 sm, a (Persoană) care reprezintă forța principală, determinantă.

HEGEMÓN, hegemoni, s. m., adj. Conducător; (cel) care reprezintă forța principală, conducătoare. [Var.: heghemón s. m., adj.] – Din lat. hegemon.

HEGEMÓN s. m., adj. conducător; (cel) care reprezintă forța principală, conducătoare. (< lat., gr. hegemon)

HEGHEMÓN, -Ă, s. m. și f., adj. v. hegemon.

HEGHEMÓN, heghemoni, s. m., adj. m. V. hegemon.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!hegemón adj. m., s. m., pl. hegemóni; adj. f. hegemónă, pl. hegemóne

hegemón s. m., adj. m., pl. hegemóni


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

HEGEMÓN adj., s. v. conducător.

HEGEMON adj., s. (POLITICĂ) conducător. (Forță ~.)

Intrare: hegemon (adj.)
hegemon1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hegemon
  • hegemonul
  • hegemonu‑
  • hegemo
  • hegemona
plural
  • hegemoni
  • hegemonii
  • hegemone
  • hegemonele
genitiv-dativ singular
  • hegemon
  • hegemonului
  • hegemone
  • hegemonei
plural
  • hegemoni
  • hegemonilor
  • hegemone
  • hegemonelor
vocativ singular
plural
heghemon1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • heghemon
  • heghemonul
  • heghemonu‑
  • heghemo
  • heghemona
plural
  • heghemoni
  • heghemonii
  • heghemone
  • heghemonele
genitiv-dativ singular
  • heghemon
  • heghemonului
  • heghemone
  • heghemonei
plural
  • heghemoni
  • heghemonilor
  • heghemone
  • heghemonelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

hegemon, -ă hegemonă ighemon ighimon ighiemun heghemon heghemonă egemon eghemon

etimologie: