4 definiții pentru hăulit (part.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HĂULÍ, hăulesc, vb. IV. Intranz. (Pop.; despre oameni) A chiui (1). ♦ (Despre voce, zgomote etc.) A răsuna prelung; a hăui, a hui. ♦ Tranz. (Rar) A cânta ceva (prelung, chiuind). [Pr.: hă-u-] – Formație onomatopeică.

HĂULÍ, hăulesc, vb. IV. Intranz. (Despre oameni) A chiui (1). ♦ (Despre voce, zgomote etc.) A răsuna prelung; a hăui, a hui. ♦ Tranz. (Rar) A cânta ceva (prelung, chiuind). [Pr.: hă-u-] – Formație onomatopeică.

HĂULÍ, hăulesc, vb. IV. Intranz. (Despre oameni) A chiui. Se clatină, lung țipă subt povară Căruțele pe drumul alb de țară; Pocnind din bice, hăulesc flăcăii. IOSIF, V. 71. Care cu poveri de muncă Vin încet și scîrțiind; Turmele s-aud mugind, Si flăcăii vin pe luncă Hăulind. COȘBUC, P. I 47. Dar lumina amurgește, și plugarii, cătră sat, Hăulind pe lîngă juguri, se întorc de la arat. ALECSANDRI, P. A. 121. ♦ (Despre voce, urlete, zgomote, pocnituri) A răsuna prelung. Lătratul stingher și prelung al cîinelui hăuli în tăcerea de afară ca asupra unui mormînt. DUMITRIU, V. L. 87. A hăulit undeva glas cîntat care li s-a părut celor ce coborau viers al bucuriei. SADOVEANU, N. P. 24. Două focuri pocniră de parcă s-ar fi spart bolta cerului și pe urmă hăuliră sfărîmîndu-se peste muscel. CAMIL PETRESCU, O. I 549. ♦ Tranz. (Neobișnuit; complementul indică un cîntec) A cînta. Călări, hăulind cîntece mai vechi, de vitejie, au plecat rumînii sub steagul răscoalei. STANCU, D. 8. Cînd romînul doina hăulește, El pe frunză verde întîi o numește. DONICI, F. 100. – Pronunțat: hă-u-.

A HĂULÍ ~ésc 1. intranz. 1) (despre persoane) A emite un sunet puternic, ascuțit și prelung (în semn de bucurie sau de chemare); a produce chiote; a chiui. 2) v. A HĂUI. 2. tranz. rar. A cânta prelung și cu inflexiuni. ~ o doină. [Sil. hă-u-] /Onomat.

Intrare: hăulit (part.)
hăulit2 (part.) participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hăulit
  • hăulitul
  • hăulitu‑
  • hăuli
  • hăulita
plural
  • hăuliți
  • hăuliții
  • hăulite
  • hăulitele
genitiv-dativ singular
  • hăulit
  • hăulitului
  • hăulite
  • hăulitei
plural
  • hăuliți
  • hăuliților
  • hăulite
  • hăulitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

hăuli

  • 1. popular (Despre oameni) A chiui (1.).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: chiui 3 exemple
    exemple
    • Se clatină, lung țipă subt povară Căruțele pe drumul alb de țară; Pocnind din bice, hăulesc flăcăii. IOSIF, V. 71.
      surse: DLRLC
    • Care cu poveri de muncă Vin încet și scîrțiind; Turmele s-aud mugind, Si flăcăii vin pe luncă Hăulind. COȘBUC, P. I 47.
      surse: DLRLC
    • Dar lumina amurgește, și plugarii, cătră sat, Hăulind pe lîngă juguri, se întorc de la arat. ALECSANDRI, P. A. 121.
      surse: DLRLC
    • 1.1. (Despre voce, zgomote etc.) A răsuna prelung; a hăui, a hui.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: aui, hăui hui răsuna 3 exemple
      exemple
      • Lătratul stingher și prelung al cîinelui hăuli în tăcerea de afară ca asupra unui mormînt. DUMITRIU, V. L. 87.
        surse: DLRLC
      • A hăulit undeva glas cîntat care li s-a părut celor ce coborau viers al bucuriei. SADOVEANU, N. P. 24.
        surse: DLRLC
      • Două focuri pocniră de parcă s-ar fi spart bolta cerului și pe urmă hăuliră sfărîmîndu-se peste muscel. CAMIL PETRESCU, O. I 549.
        surse: DLRLC
    • 1.2. tranzitiv rar A cânta ceva (prelung, chiuind).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: cânta 2 exemple
      exemple
      • Călări, hăulind cîntece mai vechi, de vitejie, au plecat rumînii sub steagul răscoalei. STANCU, D. 8.
        surse: DLRLC
      • Cînd romînul doina hăulește, El pe frunză verde întîi o numește. DONICI, F. 100.
        surse: DLRLC

etimologie: