6 definiții pentru huire


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

hui3 vi [At: H X, 356 / Pzi: 3 -ește / E: fo] (D. porc; reg) A grohăi.

HUÍ, pers. 3 huiește, vb. IV. Intranz. A răsuna prelung; a vui. – Formație onomatopeică.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

huí vb., ind. prez. 3 sg. huiéște, imperf. 3 sg. huiá; conj. prez. 3 sg. și pl. huiáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

HUÍ, huiésc, vb. IV. Intranz. 1. ~; a grohăi. 2. ~ (din hu2)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

huí2, huiésc, vb. IV (reg.) a ocărî, a certa, a cicăli; a huidui.

Intrare: huire
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • huire
  • huirea
plural
  • huiri
  • huirile
genitiv-dativ singular
  • huiri
  • huirii
plural
  • huiri
  • huirilor
vocativ singular
plural

hui

  • 1. regional A răsuna prelung.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: răsuna vui 2 exemple
    exemple
    • Cînd și cînd huia stejarul cel mai nalt din creștet falnic. IOSIF, T. 188.
      surse: DLRLC
    • Huiește secera, fulgerătoare. IOSIF, V. 71.
      surse: DLRLC

etimologie: