opțiuni
  • info
9 definiții pentru gângăveală

Explicative DEX

GÂNGĂVEALĂ, gângăveli, s. f. Faptul de a (se) gângăvi; defect de vorbire al omului gângav; gângăvie, bâlbâială. – Gângăvi + suf. -eală.

GÂNGĂVEALĂ, gângăveli, s. f. Faptul de a (se) gângăvi; defect de vorbire al omului gângav; gângăvie, bâlbâială. – Gângăvi + suf. -eală.

gângăveală sf [At: DEX / Pl: ~eli / E: gângăvi + -eală] 1 Vorbire nedeslușită, greoaie și bâlbâită Si: (pop) gângăvie (1), gângăvire (1), (rar) gângăvit1 (1). 2 (Pgn) Bâlbâială. 3 (Fig) Exprimare greoaie și nesigură a unei idei Si: găngăvire (3), (pop) găngăvie (3), (rar) gângăvit1 (3).

GÎNGĂVEALĂ, gîngăveli, s. f. Faptul de a gîngăvi, gîngăvire, gîngăvit. Stătu o clipă, luptîndu-se cu gîngăveala chinuitoare și cu ochii la șoseaua ce albea prin noapte. DUMITRIU, N. 264.

GÎNGĂVEALĂ, gîngăveli, s. f. Faptul de a gîngăvi. – Din gîngăvi + suf. -eală.

Ortografice DOOM

gângăveală s. f., g.-d. art. gângăvelii; pl. gângăveli

gângăveală s. f., g.-d. art. gângăvelii; pl. gângăveli

gângăveală s. f., g.-d. art. gângăvelii; pl. gângăveli

Sinonime

GÂNGĂVEALĂ s. v. bâlbâială.

GÎNGĂVEALĂ s. bîlbîială, bîlbîire, bîlbîit, gîngăvire, gîngăvit. (~ cuiva.)

Intrare: gângăveală
gângăveală substantiv feminin
substantiv feminin (F54)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gângăveală
  • gângăveala
plural
  • gângăveli
  • gângăvelile
genitiv-dativ singular
  • gângăveli
  • gângăvelii
plural
  • gângăveli
  • gângăvelilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

gângăveală, gângăvelisubstantiv feminin

etimologie:
  • Gângăvi + -eală. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.