opțiuni
  • info

12 definiții pentru guițat

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GUIȚAT s. n. Faptul de a guița; sunet specific scos de porci (când sunt flămânzi, speriați etc.); guițătură. [Pr.: gu-i-] – V. guița.

guițat sn [At: DA ms / P: gu-i~ / V: (reg) guicit, ~țit / E: guița] Strigăt specific scos de porci Si: $guițare, guițătură.

GUIȚAT s. n. Faptul de a guița; strigăt specific scos de porci (când sunt flămânzi, speriați etc.); guițătură. [Pr.: gu-i-] – V. guița.

GUIȚAT s. n. Faptul de a guița; strigătul porcilor (mai ales al purceilor) cînd guiță. – Pronunțat: gu-i-.

GUIȚAT n. 1) v. A GUIȚA. 2) Sunet caracteristic scos de porci. /v. a guița

guicit sn vz guițat

guițit sn vz guițat

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

guițat (desp. gu-i-) s. n.

guițat (gu-i-) s. n.

guițat s. n., pl. guițaturi

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

GUIȚAT s. grohăit, grohăitură, guițare, guițătură, (reg.) grohot. (~ul porcului.)

GUIȚAT s. grohăit, grohăitură, guițătură, (reg.) grohot. (~ porcului.)

Intrare: guițat
  • silabație: gu-i-țat info
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • guițat
  • guițatul
  • guițatu‑
plural — —
genitiv-dativ singular
  • guițat
  • guițatului
plural — —
vocativ singular —
plural —
guicit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
guițit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

guițatsubstantiv neutru

etimologie:
  • vezi guița DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.