opțiuni
  • info

7 definiții pentru guițare guicire guițire


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GUIȚÁRE, guițări, s. f. Acțiunea de a guița și rezultatul ei. [Pr.: gu-i-] – V. guița.

GUIȚÁRE, guițări, s. f. Acțiunea de a guița și rezultatul ei. [Pr.: gu-i-] – V. guița.

guițare sf [At: PAMFILE, S. T. 202 / P: gu-i~ / V: (reg) guicire, ~țire / E: guița] Guițat.

guicire sf vz guițare

guițire sf vz guițare


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

guițáre (gu-i-) s. f., g.-d. art. guițắrii; pl. guițắri

guițáre s. f., g.-d. art. guițării; pl. guițări


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

GUIȚÁRE s. v. guițat.

Intrare: guițare
  • silabație: gu-i-ța-re info
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • guițare
  • guițarea
plural
  • guițări
  • guițările
genitiv-dativ singular
  • guițări
  • guițării
plural
  • guițări
  • guițărilor
vocativ singular —
plural —
guicire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
guițire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

guițare guicire guițire

  • 1. Acțiunea de a guița și rezultatul ei.
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: guițat

etimologie:

  • vezi guița
    surse: DEX '98 DEX '09