7 definiții pentru guițare guicire guițire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
guițare sf [At: PAMFILE, S. T. 202 / P: gu-i~ / V: (reg) guicire, ~țire / E: guița] Guițat.
GUIȚÁRE, guițări, s. f. Acțiunea de a guița și rezultatul ei. [Pr.: gu-i-] – V. guița.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GUIȚÁRE, guițări, s. f. Acțiunea de a guița și rezultatul ei. [Pr.: gu-i-] – V. guița.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
guicire sf vz guițare
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
guițire sf vz guițare
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
guițáre (gu-i-) s. f., g.-d. art. guițắrii; pl. guițắri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
guițáre s. f., g.-d. art. guițării; pl. guițări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
GUIȚÁRE s. v. guițat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: guițare
guițare substantiv feminin
- silabație: gu-i-ța-re
| substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
guicire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
guițire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.