4 definiții pentru gradua


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

gradua vt [At: IONESCU-MUSCEL, FIL. 290 / Pzi: ~uez / E: fr graduer] 1-3 A grada (1, 4-5).

GRADUÁ vb. I. tr. A grada, a mări sau a micșora treptat. [P.i. -duez, 3, 6 -ează. / < fr. graduer].

GRADUÁ vb. tr. a grada (2). (< fr. graduer, lat. graduare)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

graduá vb., ind. prez. 1 sg. graduéz, 3 sg. și pl. gradueáză

Intrare: gradua
verb (VT214)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • gradua
  • graduare
  • graduat
  • graduatu‑
  • graduând
  • graduându‑
singular plural
  • graduea
  • graduați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • graduez
(să)
  • graduez
  • graduam
  • graduai
  • graduasem
a II-a (tu)
  • graduezi
(să)
  • graduezi
  • graduai
  • graduași
  • graduaseși
a III-a (el, ea)
  • graduea
(să)
  • gradueze
  • gradua
  • graduă
  • graduase
plural I (noi)
  • graduăm
(să)
  • graduăm
  • graduam
  • graduarăm
  • graduaserăm
  • graduasem
a II-a (voi)
  • graduați
(să)
  • graduați
  • graduați
  • graduarăți
  • graduaserăți
  • graduaseți
a III-a (ei, ele)
  • graduea
(să)
  • gradueze
  • graduau
  • gradua
  • graduaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)