8 definiții pentru ghemuire


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ghemuire sf [At: DEX2 / P: ~mu-i~ / Pl: ~ri / E: ghemui] 1 Strângere în formă de ghem1 (1) Si: ghemuit1 (1). 2 Înghesuire.

GHEMUÍRE, ghemuiri, s. f. Acțiunea de a (se) ghemui și rezultatul ei. – V. ghemui.

GHEMUÍRE, ghemuiri, s. f. Acțiunea de a (se) ghemui și rezultatul ei. – V. ghemui.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ghemuíre s. f., g.-d. art. ghemuírii; pl. ghemuíri

ghemuíre s. f., g.-d. art. ghemuírii; pl. ghemuíri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

GHEMUÍRE s. v. chircire.

GHEMUIRE s. chircire, contractare, închircire, strîngere, zgîrcire. (~ cuiva din cauza durerilor.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

GHEMUIRE. Subst. Ghemuire, ghemuit, zgîrcire; zgribulire; încolăceală, încolăcire încolăcitură, încîrligare; pitire (pop.), pitulare (pop.). Adj. Ghemuit, strîns, răsucit, chircit, închircit, stîrcit (pop.), zgulit (reg.), zgîrcit, zgribulit; cinchit (reg.), ciuciulit (pop.); încolăcit, încîrligat, încovrigat; pitulat (pop.), pitit (pop.), găvozdit (reg.). Vb. A se ghemui, a se înghemui (reg.), a se aduna, a se strînge (ca un ghem), a se face (ca un) ghem, a se chirci, a se închirci, a se pune piuă, a se strînge grămadă, a se grămădi (pop.), a se stîrci (pop.), a se zguli (reg.), a se face mîrcă, a se zgîrci, a se zgribuli; a se cinchi (reg.), a se ciuciuli (pop.), a sta ghemuit, a ședea (a sta, a se pune) pup, a sta gogă, a sta pe vine, a ședea (a sta, a se așeza) grecește, a sta (a ședea) turcește; a se încolăci, a se încolătăci (înv. și reg.), a se încîrliga, a se face cîrlig, a se încovriga. A se pitula (pop.), a se piti (pop.), a se găvozdi (reg.). Adv. Ca un ghem, cu genunchii la gură. V. mișcare.

Intrare: ghemuire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ghemuire
  • ghemuirea
plural
  • ghemuiri
  • ghemuirile
genitiv-dativ singular
  • ghemuiri
  • ghemuirii
plural
  • ghemuiri
  • ghemuirilor
vocativ singular
plural

ghemuire

etimologie:

  • vezi ghemui
    surse: DEX '98 DEX '09