14 definiții pentru gheboșa gheboși


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

gheboșa vr [At: HOGAȘ, M.N. 191 / V: i / Pzi: ez / E: ghebos] 1 A se face ghebos (1) Si: a se cocoșa. 2 (Pex) A se gârbovi (de bătrânețe). corectată

GHEBOȘÁ, gheboșez, vb. I. Refl. (Despre oameni) A se apleca (temporar) de spate, a se încovoia (din cauza greutății, a unei dureri etc.); a deveni cu spatele arcuit, încovoiat, gârbovit (din cauza bătrâneții, a unei boli etc.); a se cocoșa. [Var.: gheboșí vb. IV] – Contaminare între ghebos și cocoșa.

GHEBOȘÁ, gheboșez, vb. I. Refl. (Despre oameni) A se apleca (temporar) de spate, a se încovoia (din cauza greutății, a unei dureri etc.); a deveni cu spatele arcuit, încovoiat, gârbovit (din cauza bătrâneții, a unei boli etc.); a se cocoșa. [Var.: gheboșí vb. IV] – Contaminare între ghebos și cocoșa.

GHEBOȘÁ, gheboșez, vb. I. Refl. 1. A se face ghebos, a se cocoșa; p. ext. a se gîrbovi (de bătrînețe). Hop așa, vere, așa, Pînă ne vom gheboșa! TEODORESCU, P. P. 333. 2. A se pleca de spate, a se încovoia. Cum am ajuns acasă, m-am gheboșat asupra cărțuliei mele. SADOVEANU, E. 113. Băgă toată mîna dreaptă, aproape pînă În cot, tocmai în fundul chimirului și, gheboșîndu-se oarecum, scoase o lulea de lut. HOGAȘ, M. N. 191. – Variantă: gheboșí, gheboșesc (POPA, V. 330), vb. IV.

A GHEBOȘÁ ~éz tranz. A face să se gheboșeze; a cocoșa; a gârbovi. /Din ghebos

A SE GHEBOȘÁ mă ~éz intranz. 1) A căpăta gheb; a se cocoșa. 2) A-și încovoia spatele (de greutate, de bătrânețe etc.); a deveni grebănos; a se gârbovi; a se cocoșa. /Din ghebos

GHEBOȘÍ vb. IV v. gheboșa.

GHEBOȘÍ vb. IV v. gheboșa.

gheboșéz v. tr. (d. ghebos). Fac ghebos, gîrbovesc: bătrîneța l-a gheboșat. V. refl. S’a gheboșat de frig. – Și îngh- și gheboșesc. La Dos. (Acad.) ghibuit, gheboșat.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!gheboșá (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 se gheboșeáză; conj. prez. 3 să se gheboșéze; ger. gheboșấndu-se

gheboșá vb., ind. prez. 1 gheboșéz, 3 sg. și pl. gheboșează, 1 pl. gheboșăm; conj. prez. 3 sg. și pl. gheboșéze; ger. gheboșând

gheboșa (ind. prez. 3 sg. și pl. gheboșează, 1 pl. gheboșăm, ger. gheboșînd)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

GHEBOȘÁ vb. v. gârbovi.

GHEBOȘA vb. a se cocîrja, a se cocoșa, a se gîrbovi, a se încovoia, a se îndoi. (Bietul om s-a ~ de tot de bătrînețe.)

A se gheboșa ≠ a se îndrepta

Intrare: gheboșa
verb (V202)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • gheboșa
  • gheboșare
  • gheboșat
  • gheboșatu‑
  • gheboșând
  • gheboșându‑
singular plural
  • gheboșea
  • gheboșați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • gheboșez
(să)
  • gheboșez
  • gheboșam
  • gheboșai
  • gheboșasem
a II-a (tu)
  • gheboșezi
(să)
  • gheboșezi
  • gheboșai
  • gheboșași
  • gheboșaseși
a III-a (el, ea)
  • gheboșea
(să)
  • gheboșeze
  • gheboșa
  • gheboșă
  • gheboșase
plural I (noi)
  • gheboșăm
(să)
  • gheboșăm
  • gheboșam
  • gheboșarăm
  • gheboșaserăm
  • gheboșasem
a II-a (voi)
  • gheboșați
(să)
  • gheboșați
  • gheboșați
  • gheboșarăți
  • gheboșaserăți
  • gheboșaseți
a III-a (ei, ele)
  • gheboșea
(să)
  • gheboșeze
  • gheboșau
  • gheboșa
  • gheboșaseră
verb (V402)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • gheboși
  • gheboșire
  • gheboșit
  • gheboșitu‑
  • gheboșind
  • gheboșindu‑
singular plural
  • gheboșește
  • gheboșiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • gheboșesc
(să)
  • gheboșesc
  • gheboșeam
  • gheboșii
  • gheboșisem
a II-a (tu)
  • gheboșești
(să)
  • gheboșești
  • gheboșeai
  • gheboșiși
  • gheboșiseși
a III-a (el, ea)
  • gheboșește
(să)
  • gheboșească
  • gheboșea
  • gheboși
  • gheboșise
plural I (noi)
  • gheboșim
(să)
  • gheboșim
  • gheboșeam
  • gheboșirăm
  • gheboșiserăm
  • gheboșisem
a II-a (voi)
  • gheboșiți
(să)
  • gheboșiți
  • gheboșeați
  • gheboșirăți
  • gheboșiserăți
  • gheboșiseți
a III-a (ei, ele)
  • gheboșesc
(să)
  • gheboșească
  • gheboșeau
  • gheboși
  • gheboșiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

gheboșa gheboși

  • 1. (Despre oameni) A se apleca (temporar) de spate, a se încovoia (din cauza greutății, a unei dureri etc.); a deveni cu spatele arcuit, încovoiat, gârbovit (din cauza bătrâneții, a unei boli etc.); a se cocoșa.
    exemple
    • Hop așa, vere, așa, Pînă ne vom gheboșa! TEODORESCU, P. P. 333.
      surse: DLRLC
    • Cum am ajuns acasă, m-am gheboșat asupra cărțuliei mele. SADOVEANU, E. 113.
      surse: DLRLC
    • Băgă toată mîna dreaptă, aproape pînă în cot, tocmai în fundul chimirului și, gheboșîndu-se oarecum, scoase o lulea de lut. HOGAȘ, M. N. 191.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Contaminare între ghebos și cocoșa.
    surse: DEX '09 DEX '98