21 de definiții pentru genune geanune genruânre geroe gerune gerure genună


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

genune sf [At: COD. VOR. 84/4 / V: (înv) gean~, ~eru~, ~nă, gerure, ~nruânre / Pl: ~ni, (înv) ~ / E: nct] 1 Cantitate de apă strânsă la un loc prin oprirea unei gârle. 2 (Înv) Mare. 3 (Îvr) Mulțime de oameni. 4 Abis. 5 (Înv; îs) ~a de foc Focul iadului. corectată

GENÚNE, genuni, s. f. Prăpastie adâncă, abis, hău1. – Et. nec.

GENÚNE, genuni, s. f. (Livr.) Prăpastie adâncă, abis, hău1. – Et. nec.

GENÚNE, genuni, s. f. (În stilul poetic) Prăpastie – fără fund, abis. Ni-s ochii arși... Căci am luptat pe margini de genuni. CAMIL PETRESCU, V. 86. Stîncîle, zguduite din înălțime... se rostogoleau prăpăstios în genunile adînci ale văilor. HOGAȘ, M. N. 176. Hyperion, ce din genuni Răsai c-o-ntreagă lume, Nu cere semne și minuni Care n-au chip și nume. EMINESCU, O. I 177. – Variantă: genúnă, genune (SADOVEANU, F. J. 697), s. f.

GENÚNE ~i f. livr. Adâncime foarte mare; prăpastie; abis; neant. /<lat. gyro, ~onis

genune f. Mold. 1. apă adâncă și lină: fu prăpastie, genune? fu noian întins de ape? EM.; 2. abis, ocean: pânce soarele s’o stinge în genunea cea adâncă EM. [Lat. *GYRONEM, vârtej (cf. minune din mirà)].

genúne f. (lat. *gyro, -ónis, vîltoare, d. gyrus, învîrtire. V. jur 1. Cp. cu minune). Nord. Apă adîncă, vîltoare, vîrtej, anafor.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

genúne s. f., g.-d. art. genúnii; pl. genúni

genúne s. f., g.-d. art. genúnii; pl. genúni


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

GENÚNE s. v. abis, adânc, mare, prăpastie.

genune s. v. ABIS. ADÎNC. MARE. PRĂPASTIE.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

genúne (genúni), s. f.1. (Înv.) Mare. – 2. Ochi de apă liniștită, alinătură. 3. Prăpastie. – 4. (Înv.) Mulțime, puzderie. – Var. genună, gerune, (înv.) gerure, (înv.) geroe. Lat. caerŭla „mare, albastrul mării” (var. geroe se explică prin var. lat. caerŭlea). Sensul 2 provine de la culoarea caracteristică, albastră-verzuie, a alinăturilor, cf. lat. caerulea fons; sensul 4 este o metaforă, ca în mare. Rezultatul normal, gerure, a fost disimilat în gerune, care se mai aude încă în Trans. de Nord; genune se datorează unei asimilări sau, mai curînd, unui fals de-rotacism. Apare de la primele texte din sec. XVI și a fost reactualizat poetic de Eminescu. – După Cihac, II, 580, din lat. tîrzie gehenna, ipoteză puțin probabilă. Candrea-Dens., 924, propunea lat. *gironem „vîrtej”, cf. REW 3938 și DAR; Rosetti, Rhotacisme, 20. După Hasdeu, Cuv. din Bătrîni, II, 201, ar fi cuvînt dacic.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

genúne, genuni, s.f. – Apă adâncă: „Troscot în pădure / Bulbuc în genune” (Papahagi, 1925: 299). – Et. nec. (DEX, MDA). Cuvânt autohton (Hasdeu, Russu).

genúne, -i, s.f. – Apă adâncă: „Troscot în pădure / Bulbuc în genune” (def. pentru „lemne pe apă”; Papahagi 1925: 299). – Cuvânt autohton (Hasdeu 1894, Russu 1981).

Intrare: genune
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • genune
  • genunea
plural
  • genuni
  • genunile
genitiv-dativ singular
  • genuni
  • genunii
plural
  • genuni
  • genunilor
vocativ singular
plural
geanune
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
genruânre
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
geroe
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gerune
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gerure
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • genu
  • genuna
plural
  • genuni
  • genunile
genitiv-dativ singular
  • genuni
  • genunii
plural
  • genuni
  • genunilor
vocativ singular
plural

genune geanune genruânre geroe gerune gerure genună

  • 1. livresc Prăpastie adâncă, hău (1.).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: abis hău (prăpastie) prăpastie 3 exemple
    exemple
    • Ni-s ochii arși... Căci am luptat pe margini de genuni. CAMIL PETRESCU, V. 86.
      surse: DLRLC
    • Stîncîle, zguduite din înălțime... se rostogoleau prăpăstios în genunile adînci ale văilor. HOGAȘ, M. N. 176.
      surse: DLRLC
    • Hyperion, ce din genuni Răsai c-o-ntreagă lume, Nu cere semne și minuni Care n-au chip și nume. EMINESCU, O. I 177.
      surse: DLRLC

etimologie: