9 definiții pentru gafa


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

gafa vi [At: DEX-S / Pzi: ~fez / E: fr gaffer] (Frm) A face o gafă (1).

GAFÁ, gafez, vb. I. Intranz. A face o gafă (3). – Din fr. gaffer.

GAFÁ, gafez, vb. I. Intranz. A face o gafă (3). – Din fr. gaffer.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*gafá (a ~) vb., ind. prez. 3 gafeáză

GAFÁ vb. I. intr. (Franțuzism) A face, a comite o gafă (2) [în DN]. [< fr. gaffer].

GAFÁ vb. intr. a face o gafă2. (< fr. gaffer)

A GAFÁ ~éz 1. tranz. A prinde cu o gafă. 2. intranz. A comite o gafă. /<fr. gaffer

gafá vb., ind. prez. 1 sg. gaféz, 3 sg. și pl. gafeáză

gafá vb. I A face o gafă ◊ „Dem. Rădulescu ne-a oferit o mostră de felul cum se poate gafa chiar și la examenul de actorie al oricărei școli populare de artă pentru amatori.” Sc.t. 11 I 72 p. 4. ◊ „Răducanu gafează cu imaturitate inadmisibilă în situații când nimic nu-l justifică.” Luc. 18 X 78 p. 7. ◊ „Tatulici a gafat de multe ori, cum ar fi emisiunile cu «Acțiunea antisemită» sau «Rușinea de a fi român».” R.l. 16 VI 93 p. 16; v. și autogol (1969) (din fr. gaffer; DN3, DEX-S)


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

gafa, gafez v. i. a face o gafă

Intrare: gafa
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • gafa
  • gafare
  • gafat
  • gafatu‑
  • gafând
  • gafându‑
singular plural
  • gafea
  • gafați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • gafez
(să)
  • gafez
  • gafam
  • gafai
  • gafasem
a II-a (tu)
  • gafezi
(să)
  • gafezi
  • gafai
  • gafași
  • gafaseși
a III-a (el, ea)
  • gafea
(să)
  • gafeze
  • gafa
  • gafă
  • gafase
plural I (noi)
  • gafăm
(să)
  • gafăm
  • gafam
  • gafarăm
  • gafaserăm
  • gafasem
a II-a (voi)
  • gafați
(să)
  • gafați
  • gafați
  • gafarăți
  • gafaserăți
  • gafaseți
a III-a (ei, ele)
  • gafea
(să)
  • gafeze
  • gafau
  • gafa
  • gafaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

gafa

  • 1. A face o gafă (4.).
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: