18 definiții pentru fundamental fondamental


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

fundamental a [At: MAIORESCU, CR. I, 39 / V: (înv) fon~ / Pl: ~i, ~e / E: fr fondamental, lat fundamentalis] 1 a Care este de bază Si: esențial, principal. 2 sf (Fon) Frecvență fundamentală.

FUNDAMENTÁL, -Ă, fundamentali, -e, adj. 1. De bază, principal, esențial. 2. (Fon.; substantivat, f.) Frecvență fundamentală. – Din fr. fondamental, lat. fundamentalis.

FUNDAMENTÁL, -Ă, fundamentali, -e, adj. 1. De bază, principal, esențial. 2. (Fon.; substantivat, f.) Frecvență fundamentală. – Din fr. fondamental, lat. fundamentalis.

FUNDAMENTÁL, -Ă, fundamentali, -e, adj. De bază, principal, esențial, primordial. Unul din principiile fundamentale ale conducerii de partid îl constituie munca colectivă în rezolvarea tuturor problemelor importante ale muncii de partid. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2641.

FUNDAMENTÁL, -Ă adj. De bază, principal, esențial. // s.f. (Muz.) Sunetul cel mai grav din seria sunetelor armonice naturale și care se aude mai clar decât celelalte. [Var. fondamental, -ă adj. / cf. lat. fundamentalis, fr. fondamental].

FUNDAMENTÁL, -Ă I. adj. de bază, principal, esențial. II. s. f. (muz.) 1. sunetul cel mai grav din seria sunetelor armonice, care se aude mai clar decât celelalte. 2. sunet de bază al unui acord. (< fr. fondamental, lat. fundamentalis)

FUNDAMENTÁL ~ă (~i, ~e) 1) și adverbial Care ține de fundament; propriu fundamentului. 2) Care este de primă importanță; foarte important; primordial; cardinal; substanțial; esențial; principal. /<fr. fondamental, lat. fundamentalis

fundamental a. 1. ce servă de fundament: piatră fundamentală; 2. fig. esențial, principal: argument fundamental.

*fundamentál, -ă adj. (lat. fundamentalis). Care servește ca fundament: peatră fundamentală. Fig. Principal, esențial: regulă fundamentală. Adv. Din fundament: a nimici fundamental demagogia.

fondamental, ~ă a vz fundamental

FONDAMENTÁL, -Ă adj. v. fundamental.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

fundamentál adj. m., pl. fundamentáli; f. fundamentálă, pl. fundamentále

fundamentál adj. m., pl. fundamentáli; f. sg. fundamentálă, pl. fundamentále


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FUNDAMENTÁL adj. 1. v. esențial. 2. v. elementar.

FUNDAMENTAL adj, adînc, capital, considerabil, crucial, decisiv, esențial, hotărîtor, important, însemnat, organic, primordial, profund, radical, serios, structural, substanțial, vital, (livr.) cardinal, major, nodal, (rar) temeinic. (Prefaceri ~.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

FUNDAMENTÁL, -Ă adj. (cf. lat. fundamentalis, fr. fondamental): în sintagmele sens fundamental, timp fundamental și vocabular fundamental (v.).

masă fundamentală, (engl.= mesostasis) materialul interstițial al unei roci vulcanice cu structură porfirică, în care se găsesc fenocristale; m.f. poate avea o structură hialină, microcristalină, granofirică, intergranulară, evidențiind în acest fel particularitățile momentului final de cristalizare a unei topituri magmatice. Pentru m.f. cu structură afanitică și, de obicei, pentru cea cu structură hialină, este utilizată denumirea de pastă a rocii. Sin. mezostază.

fundamentală 1. Principală componentă acordică: elementul sonor pe care se construiește un acord* în stare directă, prin suprapunere de intervale* de terță*. Astfel, în stare* directă, f. se află plasată la baza acordului, dar ea poate fi dispusă și în interiorul sau la vârful acestuia, situație în care la bază pot apare celelalte componente acordice (cvinta*, terța*, septima*). Rameau este primul care sistematizează, la începutul sec. 18, tipurile de acorduri și stările acestora în baza armonicelor* naturale ale unui sunet considerat a fi fundamental. Impropriu este desemnată uneori prin f. finala *unui mod (1). 2. Sunet fundamental. Orice sunet* de frecvență anumită generând armonice* superioare ca rezultat al vibrației* concomitente, integrale și fragmentare a unui corp sonor (coardă, coloană sonoră, bară metalică, lemn etc.).

Intrare: fundamental
fundamental adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fundamental
  • fundamentalul
  • fundamentalu‑
  • fundamenta
  • fundamentala
plural
  • fundamentali
  • fundamentalii
  • fundamentale
  • fundamentalele
genitiv-dativ singular
  • fundamental
  • fundamentalului
  • fundamentale
  • fundamentalei
plural
  • fundamentali
  • fundamentalilor
  • fundamentale
  • fundamentalelor
vocativ singular
plural
fondamental adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fondamental
  • fondamentalul
  • fondamentalu‑
  • fondamenta
  • fondamentala
plural
  • fondamentali
  • fondamentalii
  • fondamentale
  • fondamentalele
genitiv-dativ singular
  • fondamental
  • fondamentalului
  • fondamentale
  • fondamentalei
plural
  • fondamentali
  • fondamentalilor
  • fondamentale
  • fondamentalelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

fundamental fondamental

etimologie: