12 definiții pentru fruntaș (adj.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FRUNTAȘ, -Ă, fruntași, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) care este în frunte într-un domeniu de activitate și care poate servi drept exemplu. 2. S. m. și f. Denumire a gradului militar dintre ostaș și caporal; persoană care are acest grad. – Frunte + suf. -aș.

fruntaș, ~ă [At: CANTA, ap. LET. III, 179/29 / V: fron~ / Pl: ~i, ~e / E: frunte + -aș] 1-2 smf, a (Persoană) care este în frunte într-un domeniu de activitate și care poate servi de exemplu. 3 sm (Înv) Chiabur. 4 sm Grad militar între ostaș și caporal. 5 sm Persoană care are gradul de fruntaș (4).

FRUNTAȘ, -Ă, fruntași, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) care este în frunte într-un domeniu de activitate și care poate servi de exemplu. 2. S. m. și f. Denumire a gradului militar dintre ostaș și caporal; persoană care are acest grad. – Frunte + suf. -aș.

FRUNTAȘ2, -Ă, fruntași, -e, adj. 1. Care e în frunte într-un domeniu de activitate, într-o acțiune sau într-o ramură de producție, servind ca exemplu altora. Prima consfătuire pe țară cu studenții fruntași în învățătură trebuie să însemne un punct de cotitură în viața facultăților noastre. CONTEMPORANUL, S. II, 1951, nr. 223, 1/5. Vreo doisprezece bărbați fruntași se sfătuiau demultișor. REBREANU, R. I 131. Ca domn sau ostaș, În luptele de moarte mă jur a fi fruntaș. ALECSANDRI, T. II 147. ◊ (Substantivat) În orînduirea socialistă scriitorul devine un fruntaș al luptei pentru socialism, pentru comunism. SCÎNTEIA, 1954, nr. 2875. Poeziile lui [Grigore Alexandrescu] se deosebesc prin mari calități de stil, de cugetare și de simțire, care îl pun între fruntașii poeziei romîne. GHICA, S. 671. 2. (În expr.) Cal fruntaș (și substantivat) = cal înhămat în frunte, cînd sînt mai mulți cai înaintași. Doi surugii... se aflau unul călare pe un cal fruntaș, altul cocoțat dinapoia cailor rotași. PAS, L. I 55.

FRUNTAȘ ~ă (~i, ~e) și substantival Care se află în frunte. ~ în producție. /frunte + suf. ~

fruntaș a. de frunte, principal. ║ m. 1. om de frunte; 2. notabil.

fruntáș, -ă adj. și s. De frunte, principal, notabil: țăran fruntaș, un fruntaș în satu luĭ. Soldat distins (nu încă caporal), însemnat cu un galon de lînă (nefleter).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

fruntaș adj. m., s. m., pl. fruntași; adj. f., s. f. fruntașă, art. fruntașa, pl. fruntașe

fruntaș adj. m., s. m., pl. fruntași; adj. f., s. f. fruntașă, art. fruntașa, pl. fruntașe

fruntaș adj. m., s. m., pl. fruntași; f. sg. fruntașă, pl. fruntașe

fruntaș, pl. fruntași, f. fruntașă, pl. fruntașe

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: fruntaș (adj.)
fruntaș1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fruntaș
  • fruntașul
  • fruntașu‑
  • fruntașă
  • fruntașa
plural
  • fruntași
  • fruntașii
  • fruntașe
  • fruntașele
genitiv-dativ singular
  • fruntaș
  • fruntașului
  • fruntașe
  • fruntașei
plural
  • fruntași
  • fruntașilor
  • fruntașe
  • fruntașelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

fruntaș, fruntașăadjectiv

  • 1. Care este în frunte într-un domeniu de activitate și care poate servi drept exemplu. DEX '09 DLRLC
    antonime: codaș
    • format_quote Prima consfătuire pe țară cu studenții fruntași în învățătură trebuie să însemne un punct de cotitură în viața facultăților noastre. CONTEMPORANUL, S. II, 1951, nr. 223, 1/5. DLRLC
    • format_quote Vreo doisprezece bărbați fruntași se sfătuiau demultișor. REBREANU, R. I 131. DLRLC
    • format_quote Ca domn sau ostaș, În luptele de moarte mă jur a fi fruntaș. ALECSANDRI, T. II 147. DLRLC
  • chat_bubble (și) substantivat Cal fruntaș = cal înhămat în frunte, când sunt mai mulți cai înaintași. DLRLC
    • format_quote Doi surugii... se aflau unul călare pe un cal fruntaș, altul cocoțat dinapoia cailor rotași. PAS, L. I 55. DLRLC
etimologie:
  • Frunte + sufix -aș. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.