6 definiții pentru fretat


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

freta vt [At: DEX / Pzi: ~tez / E: fr fretter] (Teh) 1 A asambla două piese metalice prin strângere, fie prin contracția piesei cuprinzătoare, care a fost încălzită înainte de asamblare, fie prin dilatarea piesei cuprinse, care a fost răcită în prealabil. 2 A asambla două tuburi metalice coaxiale, astfel încât tubul exterior să strângă tubul interior. 3 A asambla mai multe piese cu ajutorul unei frete (1). 4 A consolida un obiect prin strângere cu o fretă (2) sau cu un bandaj exterior Si: a cercui. 5 A arma o piesă de beton supusă la compresiune prin sudarea unor frete pe barele armăturii longitudinale.

FRETÁ, fretez, vb. I. Tranz. 1. A asambla două piese metalice prin strângere, fie prin contracția piesei cuprinzătoare, care a fost încălzită înainte de asamblare, fie prin dilatarea piesei cuprinse, care a fost răcită în prealabil. ♦ A asambla două tuburi metalice coaxiale, astfel încât tubul exterior să strângă tubul interior. 2. A asambla mai multe piese sau a consolida un obiect prin strângere cu o fretă sau cu un bandaj exterior; a cercui. – Din fr. fretter.

FRETÁ vb. I. tr. A lega, a asambla două piese, două tuburi metalice coaxiale cu ajutorul unei frete. ♦ A arma o piesă de beton supusă la compresiune prin sudarea unor frete pe barele armăturii longitudinale. [< fr. fretter].

A FRETÁ ~éz tranz. tehn. 1) (două sau mai multe tuburi coaxiale) A supune unui fretaj; a monta forțat unul în altul. 2) (tuburi, piese de beton armat etc.) A asambla cu ajutorul unei frete. /<fr. fretter


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

fretá vb., ind. prez. 3 sg. freteáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FRETÁ vb. (TEHN.) a cercui. (A ~ două piese metalice.)

Intrare: fretat
fretat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fretat
  • fretatul
  • fretatu‑
  • freta
  • fretata
plural
  • fretați
  • fretații
  • fretate
  • fretatele
genitiv-dativ singular
  • fretat
  • fretatului
  • fretate
  • fretatei
plural
  • fretați
  • fretaților
  • fretate
  • fretatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

freta

  • 1. A asambla două piese metalice prin strângere, fie prin contracția piesei cuprinzătoare, care a fost încălzită înainte de asamblare, fie prin dilatarea piesei cuprinse, care a fost răcită în prealabil.
    surse: DEX '98 DEX '09
    • 1.1. A asambla două tuburi metalice coaxiale, astfel încât tubul exterior să strângă tubul interior.
      surse: DEX '09 DEX '98
  • 2. A asambla mai multe piese sau a consolida un obiect prin strângere cu o fretă sau cu un bandaj exterior.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: cercui
    • 2.1. A arma o piesă de beton supusă la compresiune prin sudarea unor frete pe barele armăturii longitudinale.
      surse: DN

etimologie: