16 definiții pentru frag

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FRAG1, fragi, s. m. Mică plantă erbacee din familia rozaceelor, cu tulpină scurtă, cu frunze distribuite în rozetă, cu flori albe și cu fructe mici, conice, roșii sau albicioase, comestibile (Fragaria vesca). ◊ Compus: frag-de-câmp = căpșun. – Din fragă (derivat regresiv).

frag1 sm [At: ALECSANDRI, P. P. 31 / Pl: ~agi / E: drr fragă] 1 Mică plantă erbacee din familia rozaceelor, cu tulpină scurtă, frunze distribuite în rozetă, flori albe și cu fructe mici, conice, roșii sau albicioase, comestibile Si: ~-de-pădure, ~-iepuresc (Fragaria vesca). 2 (Șîc ~-de-câmp) Căpșun (Fragaria moschata). 3 (Mol; Buc) Fragă (1).

FRAG1, fragi, s. m. Mică plantă erbacee din familia rozaceelor, cu tulpină scurtă, cu frunze dispuse în rozetă, cu flori albe și cu fructe mici, conice, roșii sau albicioase, comestibile (Fragaria vesca). ◊ Compus: frag de-câmp = căpșun. – Din fragă (derivat regresiv).

FRAG1, fragi, s. m. Mică plantă erbacee din familia rozaceelor, cu flori albe și cu fructe comestibile (Fragaria vesca). La trunchiul bradului, Crește floarea fragului. ALECSANDRI, P. P. 31.

FRAG ~gi n. Plantă erbacee cu tulpina scurtă, cu frunze distribuite în rozetă, cu flori albe și cu fructe roșii comestibile. /Din fragă

frag a. (poetic) fraged: mă gândii la vârsta-mi fragă PANN. [Lit. rumen ca o fragă].

frag m. (lat. frăgum, fructu fraguluĭ, pl. frăga, de unde, în vest, s’a format un feminin fragă: it. sp. fraga, fr. fraise). O mică plantă rozacee cu florĭ albe și fructe roșiĭ parfumate (fragária vésca). Est. Fructu eĭ, fragă. V. căpșună.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

frag (plantă) s. m., pl. fragi

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

FRAG s. (BOT.; Fragaria vesca) (reg.) pomniță.

FRAG s. (BOT.; Fragaria vesca) (reg.) pomniță.

Intrare: frag
substantiv masculin (M14)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • frag
  • fragul
  • fragu‑
plural
  • fragi
  • fragii
genitiv-dativ singular
  • frag
  • fragului
plural
  • fragi
  • fragilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

frag, fragisubstantiv masculin

  • 1. Mică plantă erbacee din familia rozaceelor, cu tulpină scurtă, cu frunze distribuite în rozetă, cu flori albe și cu fructe mici, conice, roșii sau albicioase, comestibile (Fragaria vesca). DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote La trunchiul bradului, Crește floarea fragului. ALECSANDRI, P. P. 31. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.