6 definiții pentru fonon

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FONON, fononi, s. m. Particulă fictivă asociată vibrațiilor care se propagă prin masa unui corp cristalin, având frecvențe comparabile cu cele ale sunetelor. – Cf. fr. phone.

FONON, fononi, s. m. Particulă fictivă asociată vibrațiilor care se propagă prin masa unui corp cristalin, având frecvențe comparabile cu cele ale sunetelor. – Cf. fr. phone.

fonon sm [At: DEX / Pl: ~i / E: ns cf fr phone] (Fiz) Particulă fictivă asociată vibrațiilor care se propagă prin masa unui corp cristalin, având frecvențe comparabile cu cele ale sunetelor.

FONON s. m. particulă fictivă asociată vibrațiilor, care se propagă prin masa unui corp cristalin, având frecvențe comparabile cu cele ale sunetelor. (< fr. phonon)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Intrare: fonon
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fonon
  • fononul
  • fononu‑
plural
  • fononi
  • fononii
genitiv-dativ singular
  • fonon
  • fononului
plural
  • fononi
  • fononilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

fonon, fononisubstantiv masculin

  • 1. Particulă fictivă asociată vibrațiilor care se propagă prin masa unui corp cristalin, având frecvențe comparabile cu cele ale sunetelor. DEX '09 DEX '98 MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.