10 definiții pentru focos (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FOCÓS, -OÁSĂ, focoși, -oase, adj., s. n. 1. Adj. Plin de foc1 (II 1); înfocat, înflăcărat. 2. Adj. (Rar) Roșu ca focul1; aprins. 3. S. n. Dispozitiv de aprindere a încărcăturii explozive (la grenade, bombe, mine etc.). – Foc1 + suf. -os.

FOCÓS, -OÁSĂ, focoși, -oase, adj., s. n. 1. Adj. Plin de foc1 (II 1); înfocat, înflăcărat. 2. Adj. (Rar) Roșu ca focul1; aprins. 3. S. n. Dispozitiv de aprindere a încărcăturii explozive (la grenade, bombe, mine etc.). – Foc1 + suf. -os.

focos, ~oa [At: NEGRUZZI, S. I, 17 / Pl: ~oși, ~oase / E: foc1 + -os] 1 a (Fig) Plin de foc1 (64) Si: aprins (6), înfocat, înflăcărat, entuziast, pasionat. 2 a (Rar) Roșu ca focul1 (1) Si: aprins (13). 3 sn (Mil) Dispozitiv de aprindere a încărcăturii explozive (la grenade, bombe, mine etc.).

FOCÓS2, -OÁSĂ, focoși, -oase, adj. 1. Plin de foc (II 1); înfocat, înflăcărat. V. pasionat. Îndată după primele începuturi focoase închinate romantismului, genialul Pușkin se statornicește în realități. SADOVEANU, E. 209. 2. (Neobișnuit) Roșu ca focul, aprins. Luna e plină de razesub căldura-iargintoase, Orice stea e-o piatră scumpă – iară florile focoase Giuvaeruri umezite cu luminile adînci. EMINESCU, O. IV 127.

FOCÓS2 ~oásă (~óși, ~oáse) 1) rar Care este de culoarea focului; roșu ca focul; roșu-aprins. 2) fig. (despre ființe) Care are (mult) foc; cu foc; plin de energie. /foc + suf. ~os

focos a. 1. plin de foc: ochi focoși; 2. fig. înfocat.

focós, -oásă adj. (d. foc). Plin de foc, de strălucire, înfocat: ochĭ focoșĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

focós1 adj. m., pl. focóși; f. focoásă, pl. focoáse

focós adj. m., pl. focóși; f. sg. focoásă, pl. focoáse


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FOCÓS adj. 1. aprig, nestăpânit, sălbatic, sireap, vijelios, (înv.) zmeios. (Un armăsar ~.) 2. v. iute. 3. v. entuziast.

FOCOS adj. 1. aprig, nestăpînit, sălbatic, sireap, vijelios, (înv.) zmeios. (Un armăsar ~.) 2. iute, sprinten, (pop.) ortoman. (Un cal ~) 3. avîntat, entuziasmat, entuziast, fervent, înflăcărat, înfocat, însuflețit, pasionat, (livr.) ardent, (fig.) aprins, arzător, fierbinte, înaripat. (Cuvinte ~; un discurs ~.)

Intrare: focos (adj.)
focos1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A51)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • focos
  • focosul
  • focosu‑
  • focoa
  • focoasa
plural
  • focoși
  • focoșii
  • focoase
  • focoasele
genitiv-dativ singular
  • focos
  • focosului
  • focoase
  • focoasei
plural
  • focoși
  • focoșilor
  • focoase
  • focoaselor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

focos (adj.)

  • 1. Plin de foc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: înflăcărat înfocat attach_file un exemplu
    exemple
    • Îndată după primele începuturi focoase închinate romantismului, genialul Pușkin se statornicește în realități. SADOVEANU, E. 209.
      surse: DLRLC
  • 2. rar Roșu ca focul.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: aprins (adj.) attach_file un exemplu
    exemple
    • Luna e plină de raze – sub căldura-i – argintoase, Orice stea e-o piatră scumpă – iară florile focoase Giuvaeruri umezite cu luminile adînci. EMINESCU, O. IV 127.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Foc + sufix -os.
    surse: DEX '09 DEX '98