opțiuni
  • info

11 definiții pentru flăcăuan

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FLĂCĂUAN, flăcăuani, s. m. (Reg.) Flăcăiandru. [Pr.: -că-uan] – Flăcău + suf. -an.

FLĂCĂUAN, flăcăuani, s. m. (Reg.) Flăcăiandru. [Pr.: -că-uan] – Flăcău + suf. -an.

flăcăuan sm [At: CREANGĂ, A. 127 / P: ~că-uan / V: ~căoan, (nob) ~căian / Pl: ~i / E: flăcău + -an] 1-3 (Reg; șhp) Flăcăiandru (1-3).

FLĂCĂUAN, flăcăuani, s. m. (Regional) Flăcăiandru. Sevastia, fată mare, era primul copil, după ea venea Negoiță, flăcăuan de vreo șaptesprezece ani. GALACTION, O. I 292. Ia vezi și tu de mămăligă, zise el, dînd ceaunul unuia dintre flăcăuani. HOGAȘ, M. N. 66. Avea, ca argați, doi flăcăuani. ȘEZ. II 45.

FLĂCĂUAN ~i m. Flăcău mai tânăr (luat în raport cu alți flăcăi). [Sil. flă-că-uan] /flăcău + suf. ~an

flăcăŭán m. Flăcăŭ maĭ dezvoltat, maĭ mare.

flăcăian sm vz flăcăuan

flăcăoan sm vz flăcăuan

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

flăcăuan (reg.) s. m., pl. flăcăuani

flăcăuan (reg.) s. m., pl. flăcăuani

flăcăuan s. m. (sil. -că-uan), pl. flăcăuani

flăcăuan.

Intrare: flăcăuan
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • flăcăuan
  • flăcăuanul
  • flăcăuanu‑
plural
  • flăcăuani
  • flăcăuanii
genitiv-dativ singular
  • flăcăuan
  • flăcăuanului
plural
  • flăcăuani
  • flăcăuanilor
vocativ singular
  • flăcăuanule
  • flăcăuane
plural
  • flăcăuanilor
flăcăian
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
flăcăoan
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

flăcăuan, flăcăuanisubstantiv masculin

  • 1. regional Flăcăiandru. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: flăcăiandru
    • format_quote Sevastia, fată mare, era primul copil, după ea venea Negoiță, flăcăuan de vreo șaptesprezece ani. GALACTION, O. I 292. DLRLC
    • format_quote Ia vezi și tu de mămăligă, zise el, dînd ceaunul unuia dintre flăcăuani. HOGAȘ, M. N. 66. DLRLC
    • format_quote Avea, ca argați, doi flăcăuani. ȘEZ. II 45. DLRLC
etimologie:
  • Flăcău + sufix -an. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.