12 definiții pentru fluid (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

fluid, ~ă [At: ALECSANDRI, DACIA LIT. 267/21 / P: flu-id / Pl: ~izi, ~e / E: fr fluide, lat fluidus] 1 a (D. corpuri) Cu coeziune slabă între molecule. 2 a Care curge cu ușurință. 3 a (Îs) Circulație ~ă Circulație rutieră care se desfășoară regulat, fără ambuteiaje. 4 a (Fig) Greu de perceput, de fixat. 5 sn Corp sau lichid gazos care își schimbă forma sub acțiunea unei forțe foarte mici. 6 sn (Fiz; îs) Mecanica ~elor Parte a mecanicii care studiază mișcarea fluidelor considerate drept medii continuu deformabile. 7 sn (Fig) Energie ocultă, influență misterioasă pe care o degajă anumite persoane sau anumite obiecte. 8 sn (Înv; îs) ~ vital Electricitate proprie animalelor, care se presupunea că se găsește în nervi. 9 sn (Fig) Suflu. 10 sn (Fig) Curent. 11 sn (Fig) Impuls.

FLUÍD, -Ă, fluizi, -de, adj., s. n. 1. Adj. (Despre corpuri) Cu coeziune slabă între molecule. 2. S. n. Corp lichid sau gazos care își schimbă forma sub acțiunea unei forțe foarte mici. 3. S. n. Fig. Suflu, impuls, curent; emanație. – Din fr. fluide, lat. fluidus.

FLUÍD, -Ă, fluizi, -de, adj., s. n. 1. Adj. (Despre corpuri) Cu coeziune slabă între molecule. 2. S. n. Corp lichid sau gazos care își schimbă forma sub acțiunea unei forțe foarte mici. 3. S. n. Suflu, impuls, curent; emanație. – Din fr. fluide, lat. fluidus.

FLUÍD2, -Ă, fluizi, -de, adj. (Despre corpuri lichide sau gazoase) Cu coeziune slabă între molecule; care curge, curgător. Focul, emoțiunea care se toarnă deodată ca bronzul cît e fluid, lipsea mai din toate poeziile lui. VLAHUȚĂ, O. A. III 76. Vezi izvoare zdrumicate peste pietre licurind... Ele sar în bulgări fluizi peste prundul din răstoace. EMINESCU, O. I 85. ◊ (Poetic) Deasupra marmurei fluide a mării caline, un stol de pescăruși îmbătat de soare se juca în zbor. BART, E. 132.

FLUÍD, -Ă adj. (Despre corpuri) Care curge; curgător. // s.n. 1. Corp lichid sau gazos care-și schimbă forma sub acțiunea unei forțe foarte mici. 2. (Fig.) Suflu, impuls, curent; emanație. [Pron. flu-id. / cf. fr. fluide, lat. fluidus < fluere – a curge].

FLUÍD, -Ă I. adj. 1. (despre corpuri) care curge. 2. (despre circulația rutieră) fără ambuteiaje, fluent (2). II. s. n. 1. corp lichid sau gazos care-și modifică forma sub acțiunea unor forțe oricât de mici. 2. (fig.) suflu, impuls, curent; emanație. (< fr. fluide, lat. fluidus)

FLUÍD2 ~dă (~zi, ~de) (despre corpuri) Care are o coeziune slabă între molecule; care poate curge. /<fr. fluide, lat. fluidus

fluid a. curgător, ale cărui molecule au puțină aderență între ele: aerul și apa sunt corpuri fluide. ║ n. nume generic al lichidelor și al gazelor.

*flúid, -ă adj. (lat. flúidus, d. flúere, a curge. V. flutur). Se zice despre corpurile ale căror molécule aŭ așa de puțină aderență între ele, în cît tind continuŭ să se separe, ca lichidele și gazurile. Fig. Curgător, ușor: stil fluid. S. n. Corp fluid: aeru și apa-s fluide. Fig. Fluidu electric. – Fals fluíd (după fr.).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

fluíd1 adj. m., pl. fluízi; f. fluídă, pl. fluíde

fluíd adj. m., pl. fluízi; f. sg. fluídă, pl. fluíde

Intrare: fluid (adj.)
fluid1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A3)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fluid
  • fluidul
  • fluidu‑
  • flui
  • fluida
plural
  • fluizi
  • fluizii
  • fluide
  • fluidele
genitiv-dativ singular
  • fluid
  • fluidului
  • fluide
  • fluidei
plural
  • fluizi
  • fluizilor
  • fluide
  • fluidelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

fluid (adj.)

  • 1. (Despre corpuri) Cu coeziune slabă între molecule.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: curgător 3 exemple
    exemple
    • Focul, emoțiunea care se toarnă deodată ca bronzul cît e fluid, lipsea mai din toate poeziile lui. VLAHUȚĂ, O. A. III 76.
      surse: DLRLC
    • Vezi izvoare zdrumicate peste pietre licurind... Ele sar în bulgări fluizi peste prundul din răstoace. EMINESCU, O. I 85.
      surse: DLRLC
    • poetic Deasupra marmurei fluide a mării caline, un stol de pescăruși îmbătat de soare se juca în zbor. BART, E. 132.
      surse: DLRLC
  • 2. (Despre circulația rutieră) Fără ambuteiaje, fluent.
    surse: MDN '00 sinonime: fluent

etimologie: