13 definiții pentru floc


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

floc sm [At: BIBLIA (1688), 2102 / Pl: ~oci sm, ~oace sn / E: ml floccus] 1 (Spc; mpl) Smoc mic de păr, de lână sau de mătase. 2 (Spc; mpl) (Fir de) păr din regiunea pubisului.

FLOC, floci, s. m. (Pop.; de obicei la pl.) Smoc mic de păr, de lână sau de mătase. ♦ (Spec.; de obicei la pl.) Fir de păr din regiunea pubisului. [Pl. și: (n.) floace] – Lat. floccus.

FLOC, floci, s. m. (Spec.; de obicei la pl.) Smoc mic de păr, de lână sau de mătase. ♦ (Spec.; de obicei la pl.) Fir de păr din regiunea pubisului. [Pl. și: (n.) floace] – Lat. floccus.

FLOC, floace, s. n. și floci s. m. Smoc mic de păr, de lînă sau de mătase. Într-un ungher sta cojocul cu floace sure. CAMILAR, N. I 324. Nu se condamnase... să-și rupă floacele din cap. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. II 332. Se scutură [calul] o dată de-i săriră toate floacele de pe el și rămase ca uns cu unt de frumos. RETEGANUL, P. III 54.

FLOC floci m. 1) Smoc de păr sau de lână. 2) Fir de păr încrețit. [Pl. și floace] /<lat. floccus

floc m. 1. mănunchiu de lână, mătase, păr; 2. fig. floci de zăpadă. [Lat. FLOCCUS].

floc m. (lat. flŏccus, it. fiocco, fiocca, pv. fr. cat. floc, fr. floche adj., sp. llueco, pg. choco). Cĭuf, moț de păr. Pl. Păr mult și lung, mițe, lațe: acestuĭ cîne bătrîn îĭ atîrnă flociĭ. Triv. Păru din regiunea pubiană. V. fulg și flotac.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

floc (pop.) s. m., pl. floci

floc s. m./s. n., pl. floci/floáce


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

floc, floci, s.m. – Smoc (sau fir) de păr sau de lână. ♦ (onom.) Floca, Flocia, nume de familie și supranume în Maramureș. ♦ Atestat sec. XV (Mihăilă, 1974). – Lat. floccus „scamă de lână, păr” (Șăineanu, Scriban, DEX, MDA).

floc, -i, s.m. – Smoc (sau fir) de păr sau de lână. – Lat. floccus.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

floc, floci s. m. 1. fir de păr încrețit 2. (la pl.) părul pubian

Intrare: floc
floc1 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • floc
  • flocul
  • flocu‑
plural
  • floci
  • flocii
genitiv-dativ singular
  • floc
  • flocului
plural
  • floci
  • flocilor
vocativ singular
plural
floc1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N20)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • floc
  • flocul
  • flocu‑
plural
  • floace
  • floacele
genitiv-dativ singular
  • floc
  • flocului
plural
  • floace
  • floacelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)