5 definiții pentru finire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
FINI, finesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A sfârși, a isprăvi, a termina. – Din fr. finir, lat. finire.
FINI vb. IV. tr., refl. (Liv.) A (se) termina, a (se) sfîrși. / < fr. finir, it. finire].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A FINI ~esc tranz. rar A duce până la fine; a termina; a sfârși; a isprăvi; a dovedi; a încheia; a mântui. /<fr. finir, lat. finire
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
fini vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. finesc
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
FINI vb. v. finaliza, isprăvi, încheia, sfârși, termina.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: finire
finire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
fini, finescverb
- 1. Finaliza, isprăvi, sfârși, termina, încheia. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- După ce fini gimnaziul, se trase cu bătrîna sa mamă în Tatarași. NEGRUZZI, S. I 110. DLRLC
-
etimologie:
- finir DEX '09 DEX '98 DN
- finire DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.