15 definiții pentru fișic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

fișic sn [At: AMIRAS, ap. LET.2 III, 166/14 / V: fâș~, fâșâc / Pl: ~uri / E: tc fișek] 1 (Înv) Cartuș (1). 2 (Înv) Rachetă. 3 (Înv) Foc de artificii. 4 Teanc de monede metalice așezate una peste alta și înfășurate în hârtie sub forma unui cilindru. 5 (Iuz) Cornet de hârtie pentru bomboane, alune etc.

FIȘÍC, fișicuri, s. n. 1. Teanc de monede metalice așezate una peste alta și înfășurate în hârtie sub forma unui cilindru. 2. (Rar) Cornet de hârtie pentru bomboane, alune etc. – Din tc. fișek.

FIȘÍC, fișicuri, s. n. 1. Teanc de monede metalice așezate una peste alta și înfășurate în hârtie sub forma unui cilindru. 2. (Rar) Cornet de hârtie pentru bomboane, alune etc. – Din tc. fișek.

FIȘÍC, fișicuri, s. n. 1. Sul de monede metalice așezate una peste alta și înfășurate în hîrtie. Te-ai gîndit bine în cîți ani de muncă... aduni un fișic de arginți? G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 97. Se ridică încet de pe scaun, dă poala mantalei la o parte și scoate dintr-un buzunar de la spate un săculeț de pînză în care avea numai fișicuri de napoleoni. VLAHUȚĂ, O. A. II 261. Vodă i-a pus două fișicuri de napoleoni în mînă. CREANGĂ, A. 160. 2. Coșuleț de hîrtie, în formă de con, pentru bomboane, alune etc. Vine cu fișicul de cofeturi. CARAGIALE, O. III 17. – Variantă: fîșíc (SEVASTOS, N. 83, ALECSANDRI, T. I 1359) s. n.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

fișíc s. n., pl. fișícuri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FIȘÍC s. v. cartuș, glonț.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

fișíc (fișícuri), s. n.1. (Înv.) Cartuș. – 2. (Înv.) Rachetă, artificii. – 3. Teanc de monede înfășurate în pînză sau hîrtie. – 4. Cornet. – Mr. fuseche, megl. fișec. Tc. fișek (Șeineanu, II, 172; Meyer 111; Lokotsch 601), cf. ngr. φυσέϰι, alb. füšek, bg., sb. fišek. Fișag, s. n. (Trans., sul), din mag. fisek, provine din aceeași sursă.

FIȘÍC ~uri n. 1) Sul de hârtie în care este învelită o cantitate anumită de monede. 2) Pachet de hârtie (în formă de con); cornet. /<turc. fișek

fișic n. sul de bani: numai un fișic? glumești? mai adă unul AL. [Vechiu-rom. fișic, cartușă, rachetă = turc. FIȘEK].

fișíc n., pl. urĭ (turc. fišenk, pop. fišek, cartuș; ngr. fiséngi, fiséki, alb. füšek, bg. sîrb. fišek, ung. fisek, cartuș). Sul de banĭ așezațĭ în formă de cilindru și învelițĭ în hîrtie. – În Mold. fîșic, pop. fîșîc.

fișíc s. n., pl. fișícuri

FIȘIC s. cornet, (Transilv.) toc. (Un ~ de bomboane.)


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

fișic, fișicuri s. n. (er.) penis.

Intrare: fișic
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fișic
  • fișicul
  • fișicu‑
plural
  • fișicuri
  • fișicurile
genitiv-dativ singular
  • fișic
  • fișicului
plural
  • fișicuri
  • fișicurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)