10 definiții pentru fecundare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FECUNDARE, fecundări, s. f. Acțiunea de a fecunda și rezultatul ei; fecundație, fecundat1. – V. fecunda.

FECUNDARE, fecundări, s. f. Acțiunea de a fecunda și rezultatul ei; fecundație, fecundat1. – V. fecunda.

fecundare sf [At: DA / Pl: ~dări / E: fecundare] 1 Proces în urma căruia are loc procrearea. 2 (Îs) ~ în vitro Fecundare efectuată în laborator Si: fertilizare în vitro.

FECUNDARE, fecundări, s. f. Acțiunea de a fecunda.

FECUNDARE s.f. Acțiunea de a fecunda și rezultatul ei; fecundație, fecundat. [< fecunda].

*fecundațiúne f. (lat. fecundátio, -ónis). Acțiunea de a fecunda. – Și -áție și -áre.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

fecundare s. f., g.-d. art. fecundării; pl. fecundări

fecundare s. f., g.-d. art. fecundării; pl. fecundări

fecundare s. f., g.-d. art. fecundării; pl. fecundări

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

FECUNDARE s. fecundație. (Proces de ~.)

Intrare: fecundare
fecundare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fecundare
  • fecundarea
plural
  • fecundări
  • fecundările
genitiv-dativ singular
  • fecundări
  • fecundării
plural
  • fecundări
  • fecundărilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

fecundare, fecundărisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi fecunda DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.