fantoșă sf [At: IORGA, L. II, 506 / Pl: ~șe / E: fr fantoche] (Liv) Marionetă.

fantóșă s.f. Păpușă sau figurină manevrată cu ajutorul unor sfori; marionetă. ♦ Fig. Om lipsit de personalitate, care se lasă dominat de cineva; om de paie. • pl. -e. / <fr. fantoche <it. fantoccio „păpușă”.

FANTOȘĂ, fantoșe, s. f. (Franțuzism) Marionetă. Teatru de fantoșe.

FANTOȘĂ s.f. (Liv.) Marionetă, păpușă trasă de sfori. ♦ (Fig.) Om de paie. [< fr. fantoche, cf. it. fantoccio – păpușă].

FANTOȘĂ s. f. marionetă, păpușă trasă de sfori. ◊ (fig.) om de paie. (< fr. fantoche)

*fantóș m. și fantóșă f., pl. e (fr. fantoche, d. it. fantoccio). Barb. Păpușă jucată de un om ascuns după o perdea la teatru popular în care principalul personagiŭ e Vasilachi. Teatru de fantoșe, teatru de păpușĭ.

fantoșă (livr.) s. f., art. fantoșa, g.-d. art. fantoșei; pl. fantoșe

fantoșă (livr.) s. f., art. fantoșa, g.-d. art. fantoșei; pl. fantoșe

fantoșă s. f., art. fantoșa, g.-d. art. fantoșei; pl. fantoșe

fantoșă, pl. fantoșe

fantoșă, -șe.

FANTOȘĂ s. v. marionetă.

FANTOȘĂ s. marionetă. (~ la teatrul de păpuși.)