8 definiții pentru facilitare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

facilitare sf [At: DA ms / Pl: ~tări / E: facilita] Ușurare a desfășurării unei acțiuni, a producerii unui eveniment Si: favorizare (3), înlesnire, (rar) facilitat1.

FACILITÁRE, facilitări, s. f. Acțiunea de a facilita și rezultatul ei; înlesnire, ușurare. – V. facilita.

FACILITÁRE, facilitări, s. f. Acțiunea de a facilita și rezultatul ei; înlesnire, ușurare. – V. facilita.

FACILITÁRE s.f. Acțiunea de a facilita și rezultatul ei; ușurare. [< facilita].

facilitat1 sns [At: MDA ms / E: facilita] (Rar) Facilitare.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

facilitáre s. f., g.-d. art. facilitắrii; pl. facilitắri

facilitáre s. f., g.-d. art. facilitării; pl. facilitări


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FACILITÁRE s. v. ușurare.

FACILITARE s. favorizare, înlesnire, ușurare. (~ unei întrevederi.)

Intrare: facilitare
facilitare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • facilitare
  • facilitarea
plural
  • facilitări
  • facilitările
genitiv-dativ singular
  • facilitări
  • facilitării
plural
  • facilitări
  • facilitărilor
vocativ singular
plural