11 definiții pentru extorcare
din care- explicative (6)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
EXTORCARE, extorcări, s. f. Acțiunea de a extorca și rezultatul ei; extorsiune. [Var.: estorcare s. f.] – V. extorca.
EXTORCARE, extorcări, s. f. Acțiunea de a extorca și rezultatul ei; extorsiune. [Var.: estorcare s. f.] – V. extorca.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
extorcare sf [At: DEX / V: est~ / Pl: ~cări / E: extorca] Obținere a unui lucru de la cineva cu forța, prin amenințări, violență, șantaj etc Si: extorcat1, extorsiune.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EXTORCARE s.f. Acțiunea de a extorca și rezultatul ei; extorcație; extorsiune. [Var. estorcare s.f. / < extorca].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ESTORCARE s. f. v. extorcare.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ESTORCARE s. f. v. extorcare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
estorcare sf vz extorcare
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ESTORCARE s.f. v. extorcare.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
extorcare s. f., g.-d. art. extorcării; pl. extorcări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
extorcare s. f., g.-d. art. extorcării; pl. extorcări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
extorcare s. f., g.-d. art. extorcării; pl. extorcări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
EXTORCARE s. (fig.) stoarcere. (~ cuiva de bani.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
EXTORCARE s. (fig.) stoarcere. (~ cuiva de bani.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
extorcare, extorcărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a extorca și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: extorcație extorsiune stoarcere
etimologie:
- extorca DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.