11 definiții pentru expres (adj., rapid)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

EXPRÉS1, -Ă, expreși, -se, adj. (În sintagmele) Tren expres (și substantivat, n.) = tren care merge cu viteză mare, oprindu-se numai în stațiile importante. Scrisoare (recomandată) expresă sau colet expres = scrisoare sau colet care ajunge la destinație mai repede, în schimbul unei suprataxe. Bufet expres (și substantivat, n.) = bufet în care se servesc, foarte repede și la prețuri populare, micul dejun, cina sau numai aperitive, gustări, minuturi. [Pl. și: (substantivat, n.) expresuri] – Din fr. express.

EXPRÉS1, -Ă, expreși, -se, adj. (În sintagmele) Tren expres (și substantivat, n.) = tren care merge cu viteză mare, oprindu-se numai în stațiile importante. Scrisoare (recomandată) expresă sau colet expres = scrisoare sau colet care ajunge la destinație mai repede, în schimbul unei suprataxe. Bufet expres (și substantivat, n.) = bufet în care se servesc, foarte repede și la prețuri populare, micul dejun, cina sau numai aperitive, gustări, minuturi. [Pl. și: (substantivat, n.) expresuri] – Din fr. express.

expres3, ~ă [At: AR (1829), 821/17 / V: (îvr) esp~ a, sm / Pl: ~eși[1], ~e și ~uri sn / E: fr exprès, lat expressus, (7) cf it espresso] 1 a (D. acțiunile, manifestările etc. oamenilor) Care este exprimat clar Si: lămurit, limpede. 2 a (D. caracterul oamenilor) Care este hotărât Si: ferm. 3 a (Îvr) Pronunțat. 4 a (Jur; îoc tacit) Formulat în termeni preciși. 5 sm (Înv) Curier care ducea scrisori sau mesaje urgente Si: ștafetă. 6 a (Șîs scrisoare ~ă, recomandată ~ă, colet ~) Care ajunge mai repede la destinație în schimbul unei suprataxe. 7 sns (Îs) Cafea ~ Cafea-filtru preparată la comandă. 8-9 sn, a (Șîs bufet ~) (Bufet) în care se servesc, foarte repede și la prețuri acceptabile, micul dejun, cina sau numai aperitive, gustări etc. corectată

  1. În original, fără accent — LauraGellner

expres1, ~ă [At: CARAGIALE, D. VII, 273 / Pl: ~e a, ~uri sn / E: fr express] 1-2 sn, a (Tren) care se deplasează cu viteză mare și care se oprește numai în stațiile importante.

EXPRÉS1, -Ă, expresuri, adj. n. și f. (Despre trenuri) Care merge cu viteză mare, oprindu-se numai în stațiile importante. V. rapid. La 11,30 pornesc cu trenul expres spre București, CARAGIALE, O. VII 273. ◊ (Substantivat, n.) Vapoare navigau pe mări pustii, spre porturi cu numiri fabuloase, expresuri țîșneau din tunele. C. PETRESCU, R. DR. 37. Scăpat în larg, între talazurile cu salcîmi, expresul fugea străpungînd noaptea cu trei ochi înroșiți. id. S. 33. ♦ (Despre scrisori, colete poștale etc.) Care ajunge la destinație mai repede, în schimbul unei suprataxe. Scrisoare expresă.Loc. adv. Recomandat expres v. recomandat.Pl. și: exprese.

EXPRÉS, -Ă adj. 1. (Despre scrisori etc.) Care ajunge rapid, urgent la destinație (în schimbul unei suprataxe). 2. Exprimat clar, în termeni preciși; lămurit. // adv. Precis, anume, exprimat clar. [< fr. exprès].

EXPRÉS1 ~să (~și, ~se) 1) (tren, autobuz etc.) Care merge cu viteză mare, oprindu-se doar la un număr restrâns de stații. 2) (despre scrisori, colete) Care ajung la destinatar mai repede decât în mod obișnuit (în schimbul unei suprataxe). [Sil. ex-pres] /<fr. express

expres a. bine determinat, formal: ordin expres. ║ adv. într’adins. ║ m. mesager însărcinat cu o misiune specială. ║ n. tren de călători cu mare viteză.

*exprés, -ă adj. (lat. ex-pressus, expres, lămurit, part. d. ex-primere, a exprima). Precis, formal: ordin expres, interzicere expresă. Special, de mare ĭuțeală, vorbind de trenurĭ și vapoare (d. engl. express, fr. express, care tot d. lat. expressus vine): tren, vapor expres. Subst. A pleca cu expresu. Adv. În mod expres, special: a interzice expres. – Mulțĭ zic expré adv. (fr. exprès) cu înț. de „special, într’adins”, ceĭa ce trebuĭe să se evite: a zice expré.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

exprés1 adj. m., pl. expréși; f. exprésă, pl. exprése

exprés adj. m., pl. expréși; f. sg. exprésă, pl. exprése

Intrare: expres (adj., rapid)
expres1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A4)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • expres
  • expresul
  • expresu‑
  • expre
  • expresa
plural
  • expreși
  • expreșii
  • exprese
  • expresele
genitiv-dativ singular
  • expres
  • expresului
  • exprese
  • expresei
plural
  • expreși
  • expreșilor
  • exprese
  • expreselor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

expres (adj., rapid)

  • 1. (Despre scrisori etc.) Care ajunge rapid, urgent la destinație (în schimbul unei suprataxe).
    surse: DN
    • 1.1. (în) sintagmă Scrisoare (recomandată) expresă sau colet expres = scrisoare sau colet care ajunge la destinație mai repede, în schimbul unei suprataxe.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie: